Decizia piloților români în fața dronei rusești
Căpitanul-comandor (r) Laurențiu Buzenchi, președintele Asociației Române de Propagandă și Istoria Aeronauticii, a explicat motivele pentru care piloții români nu au doborât drona rusească intrată în spațiul aerian românesc, în contrast cu acțiunile colegilor polonezi. El a subliniat că deciziile de a lovi o țintă trebuie să fie fundamentate pe o identificare clară a acesteia, având în vedere riscurile implicate, cum ar fi posibilele amenințări biologice.
Tehnologia de contracarare a dronelor
Buzenchi a evidențiat că ucrainenii sunt cei mai avansați în contracararea dronelor, având dezvoltate drone vânător care sunt mai eficiente în gestionarea acestor incidente. Costul acestor drone este relativ mic, în jur de 10.000 până la 15.000 de euro, comparativ cu rachetele de interceptare care pot costa între 35.000 și 600.000 de euro.
Complexitatea atacurilor cu drone
Buzenchi a subliniat dificultățile pe care le-ar implica un atac cu un număr mare de drone, întrebând retoric: „Pe care le alegi?” în cazul unui atac de 400-500 de drone.
Riscurile doborârii dronei
Referitor la pericolele posibile ale doborârii dronei, comandorul a afirmat că nu crede că ar fi fost o acțiune periculoasă. El a subliniat că drona a fost constant sub controlul rușilor, care ar putea încerca să testeze vigilența României și să epuizeze resursele limitate de muniție specializată. În plus, Buzenchi a menționat că un stat, de obicei, se aprovizionează pentru perioade de pace și nu menține stocuri mari de muniție, care au termene de valabilitate și trebuie distruse ulterior.
Concluzie
Decizia piloților români de a nu acționa împotriva dronei rusești reflectă o abordare precaută, având în vedere complexitatea situației și riscurile asociate, subliniind necesitatea unei strategii eficiente în gestionarea amenințărilor aeriene.


