Nemulțumirea magistraților după întâlnirea cu premierul Ilie Bolojan
Magistrații au exprimat nemulțumiri după întâlnirea avută cu premierul Ilie Bolojan, subliniind lipsa unor clarificări din partea Guvernului. Dialogul a fost inițiat de asociațiile profesionale ale magistraților, având ca scop asigurarea stabilității și sustenabilității statutului acestora, precum și buna funcționare a sistemului judiciar.
Argumentele magistraților
În cadrul întâlnirii, Executivul nu a răspuns la argumentele de fond prezentate de reprezentanții magistraților. Deși s-a menționat impactul bugetar al schemei actuale de pensionare, Guvernul nu a oferit explicații clare sau date concrete privind influența modificărilor asupra deficitului bugetar. Informațiile prezentate au ridicat semne de întrebare privind acuratețea și fundamentarea lor tehnică.
Modificarea legislativă din 2023
Reprezentanții AMASP au solicitat lămuriri privind motivul pentru care modificarea legii din 2023, susținută de Executiv și adoptată în urma unui consens cu sistemul judiciar, este acum considerată greșită. Premierul nu a putut oferi elemente obiective care să justifice schimbarea de poziție.
Consecințele posibile ale modificărilor
Bolojan a recunoscut consecințele pe termen mediu și lung ale modificărilor legislative, inclusiv impactul asupra schemei de personal și atractivității profesiei. Magistrații au avertizat că măsurile impuse fără un dialog real pot duce la un deficit de personal în justiție, în contextul în care austeritatea economică poate contribui la o creștere a infracționalității.
Îngrijorările magistraților
AMASP a exprimat îngrijorare față de lipsa de disponibilitate a Executivului de a asculta raționamentele tehnice ale profesioniștilor din justiție și a criticat instabilitatea legislativă. Această instabilitate este considerată o cauză majoră a erodării încrederii în justiție și afectează negativ cetățenii care caută dreptate.
Concluzie
Modificările legislative propuse de Guvern ridică semne de întrebare și pot avea un impact semnificativ asupra funcționării sistemului judiciar, afectând încrederea cetățenilor în justiție și capacitatea sistemului de a răspunde eficient nevoilor lor.
