Noul țel de apărare al NATO
Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), formată din 32 de țări, intenționează să crească semnificativ cheltuielile de apărare, planificând să investească miliarde în armate și sisteme de securitate în următorul deceniu. Această decizie vine pe fondul datoriilor crescânde și uriașe cu care se confruntă unele națiuni europene, care nu își permit un asemenea angajament, conform unei analize CNN.
Obiectivele de cheltuieli de apărare
Luna trecută, membrii NATO au stabilit un nou obiectiv de cheltuieli de 5% din produsul intern brut (PIB) până în 2035, mai mult decât dublu față de ținta actuală de 2%. Această măsură este un răspuns la provocările generate de o Rusie agresivă și la retragerea Americii din rolul său tradițional de garant al securității în regiune. Guvernele europene au la dispoziție trei opțiuni pentru a respecta noua țintă: reducerea altor cheltuieli, creșterea impozitelor sau împrumuturi mai mari. Totuși, analiștii au avertizat că aceste opțiuni sunt fie politice, fie neviabile pe termen lung pentru țările europene foarte îndatorate.
Provocări financiare
Multe țări NATO nu au reușit să atingă obiectivul de 2% stabilit în 2014. Totuși, în urma invaziei Rusiei în Ucraina din 2022, majoritatea au crescut cheltuielile de apărare. Noul obiectiv de 5% include angajamentul de a cheltui 3,5% din PIB pentru cerințele de apărare „de bază” și 1,5% pentru domenii care sprijină apărarea, cum ar fi infrastructura portuară. Aceasta ar putea necesita găsirea a zeci de miliarde de dolari în plus pe an.
Impactul asupra datoriei publice
Frank Gill, analist principal la S&P Global Ratings, estimează că atingerea obiectivului de 3,5% va necesita împrumuturi uriașe. Multe guverne europene se confruntă deja cu presiuni fiscale și îmbătrânirea populației, ceea ce complică reducerea cheltuielilor. Marcel Fratzscher, președintele Institutului German pentru Cercetare Economică, susține că reducerea cheltuielilor publice este „absolut imposibilă”. Creșterea impozitelor ar putea fi singura soluție sustenabilă, dar nu există voință politică sau sprijin public pentru o astfel de măsură drastică.
Riscuri și perspective
Atingerea obiectivului de 3,5% ar putea adăuga aproximativ 2.000 de miliarde de dolari la datoria publică a membrilor NATO din Europa până în 2035. Țări precum Italia, Franța și Belgia, care au deja rate ale datoriei publice foarte ridicate, ar putea avea dificultăți în a absorbi această povară. Prim-ministrul francez a avertizat că țara riscă să fie „strivită de datorii”, cu dobânzi pe datoria publică care ar putea deveni cea mai mare cheltuială a guvernului.
Alternativa cheltuielilor
Uniunea Europeană (UE) a exclus cheltuielile de apărare de la normele sale stricte privind cheltuielile publice și a creat un fond de 150 de miliarde de euro pentru a facilita investițiile în apărare. Totuși, unele țări, cum ar fi Spania, au declarat că nu vor îndeplini obiectivul de 5%, argumentând că acest lucru ar compromite cheltuielile pentru asistență socială.
Concluzie
Noul obiectiv de apărare al NATO ridică întrebări serioase privind sustenabilitatea financiară a statelor membre europene, provocând tensiuni între nevoile de apărare și constrângerile bugetare existente.
