Nusantara: Noua capitală a Indoneziei se confruntă cu riscul de a deveni o fantomă
Nusantara, noua capitală a Indoneziei, situată adânc în pădure, se dezvoltă sub auspiciile unui proiect ambițios, lansat de fostul președinte Joko Widodo, având scopul de a înlocui Jakarta, un oraș poluat, aglomerat și în proces de scufundare. Cu toate acestea, la trei ani de la inițierea proiectului, există temeri că Nusantara se poate transforma într-un oraș fantomă glorificat.
Scăderea finanțării și schimbările politice
Sub conducerea președintelui Prabowo Subianto, care a preluat funcția în octombrie anul trecut, finanțarea de stat pentru proiectul capitalei a scăzut cu mai mult de jumătate, de la 2 miliarde de lire sterline în 2024 la 700 de milioane de lire sterline în 2025. Anul următor, s-au alocat 300 de milioane de lire sterline, un sfert din suma solicitată. De asemenea, investițiile private au fost cu un miliard de lire sterline mai mici decât țintele stabilite.
Probleme de infrastructură și locuire
Un număr de aproximativ 2.000 de funcționari publici și 8.000 de lucrători din construcții locuiesc în Nusantara, departe de obiectivul de 1,2 milioane pentru 2030. Deși au fost construite blocuri de apartamente, clădiri guvernamentale, spitale, drumuri și un aeroport, mare parte din oraș rămâne în construcție. Herdiansyah Hamzah, un expert în drept constituțional, a declarat că proiectul este deja perceput ca un „oraș fantomă”, iar noua denumire de „capitală politică” nu are semnificație în legislația indoneziană.
Impactul asupra comunității și mediului
În jurul Nusantara, micile afaceri care prosperaseră datorită influxului de muncitori se confruntă cu o prăbușire a comerțului. Activitățile comerciale au scăzut drastic, iar ecologiștii avertizează asupra unui potențial dezastru ecologic. De exemplu, Dewi Asnawati, proprietara unui magazin de conveniență, a raportat o reducere a veniturilor de jumătate comparativ cu perioada în care președintele Jokowi era la conducere.
Grupurile ecologiste, precum Walhi, susțin că proiectul a cauzat deja daune ecologice durabile, estimând că peste 2.000 de hectare de pădure de mangrove au fost defrișate pentru proiecte de infrastructură. Aceste organizații afirmă că Nusantara nu va aduce beneficii comunităților locale și indigene, care vor pierde atât din punct de vedere economic, cât și ecologic.
Posibilități de dezvoltare viitoare
În ciuda întârzierilor și a reducerii finanțării, oficialii implicați în proiect rămân optimiști. Basuki Hadimuljono, șeful Autorității Capitalei Nusantara, a declarat că președintele Prabowo este angajat să continue și să finalizeze proiectul cât mai repede posibil. Deși analiștii subliniază că atenția lui Prabowo se îndreaptă spre alte priorități, cum ar fi programul de mese gratuite pentru școli, unii sugerează că Nusantara ar putea deveni o destinație turistică, având un aspect modern și curat, similar cu Singapore.
Impactul și implicațiile dezvoltării Nusantara rămân incerte, dar localnicii speră că noua capitală va aduce mai multă atenție asupra culturii și turismului din regiune. Totuși, există și temeri că, dacă proiectul nu va progresa în mod corespunzător, comunitățile locale vor avea de suferit.
Concluzie
Nusantara, ca nouă capitală a Indoneziei, se confruntă cu provocări semnificative care ar putea duce la transformarea sa într-un oraș fantomă, cu implicații economice și ecologice profunde pentru comunitățile din jur.
