Oamenii și tigrii: Un trib își recuperează pământurile străvechi
Într-un weekend ploios în pădurile din sudul Indiei, zeci de membri ai tribului Jenu Kuruba se adună la intrarea în rezervația de tigri Nagarhole pentru a transmite un mesaj turiștilor: „Intrați în casa noastră”. Scopul lor este să oprească tururile safari care promit vizionarea tigrilor din Nagarhole, dar pe care Jenu Kuruba le consideră o comercializare a terenurilor lor ancestrale, de pe care au fost evacuați în numele conservării.
Istoricul strămutării
Jenu Kuruba, unul dintre „triburile programate” din India, cunoscuți pentru strângerea mierii din pădure, au fost forțați să părăsească Nagarhole în anii 1980, când a fost declarată rezervă de tigri. Aceștia afirmă că evacuarea le-a furat casele și locurile religioase, lăsându-i cu puține opțiuni, în afară de muncă prost plătită pe plantațiile de cafea din apropiere. Activistul J.A. Shivu subliniază: „Am fost lipsiți peste noapte de pământurile noastre ancestrale și împinși în sclavie”.
Protestul și revendicările
După zeci de bătălii legale eșuate, zeci de familii au decis să acționeze: s-au instalat în tabere pe terenurile pe care le revendică și au început să protesteze împotriva turiștilor. Shivu întreabă: „Cum pot turiștii să fie duși în păduri în timp ce noi suntem forțați să plecăm și drepturile noastre sunt respinse?” El afirmă că această situație nu este conservare, ci o afacere mascată sub o mască de conservare.
Shivu, născut pe o plantație de cafea după ce familia sa a fost strămutată din satul Karadikallu Atturu Kolli, a fost parte dintr-un grup de aproximativ 150 de persoane din trib care au decis să se întoarcă și să construiască adăposturi, indiferent de reacția oficialilor rezervei forestiere. Acum, ei au stat în pădure timp de trei luni.
Legislația și drepturile forestiere
Revendicarea Jenu Kuruba pentru pământurile din rezervația Nagarhole se bazează pe Legea Drepturilor Forestiere din 2006 din India, care recunoaște dreptul grupurilor indigene de a trăi și de a gestiona terenurile forestiere și resursele care le-au fost interzise de proiectele de conservare anterioare. Cu toate acestea, după eșecurile legale, au decis să acționeze singuri.
Shivu afirmă că autoritățile îi numesc „invadatori”, dar el întreabă: „Cine sunt adevărații invadatori? Cei care ne-au furat pământul și au înființat stațiuni turistice.” Activistul subliniază că terenurile lor sunt furate și că sunt denumiți invadatori într-o mare minciună a conservării.
Reacția autorităților
Autoritățile, opuse oricărei așezări în zona de conservare Nagarhole, au demolat pe 18 iunie șase dintre adăposturile construite de Jenu Kuruba, la o lună după ce tabăra a fost stabilită. Reprezentantul local A.S. Ponnanna afirmă că acestea au fost îndepărtate deoarece au fost construite după un acord cu autoritățile pentru a nu se mai construi alte structuri.
Ananya Kumar, un oficial al rezervatiei Nagarhole, susține că mai multe investigații au fost efectuate, dar afirmațiile Adivasilor că satul lor a existat pe acel loc au fost respinse. El subliniază că Legea Drepturilor Forestiere nu este o lege de atribuire a terenurilor și nu ar trebui să fie folosită pentru a oferi pădurile ecologice ale Indiei oamenilor fără pământ.
Documentația și susținerea revendicărilor
Jenu Kuruba afirmă că au imagini satelitare din 1965 care arată locurile unde erau casele și sanctuarele lor înainte ca terenurile să fie acoperite de copaci după evacuare. Au prezentat autorităților documente care demonstrează că satul a fost recunoscut anterior de stat, inclusiv certificate de deces, înregistrări școlare și permise obținute de la autorități pentru a colecta miere din pădure.
Un raport din 2014, comandat de statul Karnataka, descria Jenu Kuruba ca „victime majore” ale strămutării în Nagarhole, subliniind de asemenea că existau „sate dispărute” care nu au fost înregistrate din cauza populațiilor mici și a locațiilor remote.
Consecințe și perspective
Activistul Rajan afirmă că departamentul forestier nu a colaborat cu Jenu Kuruba sau alte grupuri indigene care au încercat să revendice dreptul de întoarcere pe terenul lor. Dreptul Jenu Kuruba de a se întoarce la pământurile lor este considerat un eveniment istoric, având în vedere că multe sate indigene din India au fost distruse de-a lungul timpului.
Acest conflict evidențiază tensiunile dintre conservarea mediului și drepturile indigene, subliniind nevoia de a recunoaște și respecta istoria și cultura comunităților afectate.
