Introducere în autonomia financiară a localităților din România
Datele oficiale publicate de Ministerul Dezvoltării pentru anul 2024 arată că din cele 3.187 de unități administrativ-teritoriale (UAT) din România, doar 901 reușesc să își acopere cel puțin jumătate din cheltuieli prin venituri proprii, ceea ce reprezintă un procent de 28,2%. Aceasta evidențiază dependența majorității localităților de fonduri externe.
Localități cu performanțe financiare remarcabile
Un număr restrâns de localități demonstrează o gestionare eficientă a resurselor, având capacitatea de a se autosusține financiar. Printre acestea se numără:
- Caianu (Cluj) – Buget: 4,62 milioane lei; venituri proprii: 96,1%
- Ghimbav (Brașov) – Buget: 64,7 milioane lei; venituri proprii: 95,6%
- Otopeni (Ilfov) – Venituri proprii: 94,6%
- Jucu (Cluj) – Venituri proprii: 94,0%
- Vadu Izei (Maramureș) – Venituri proprii: 93,2%
- Cristian (Brașov) – Venituri proprii: 92,8%
Autonomia financiară în marile orașe
În marile orașe, situația este mai favorabilă comparativ cu media națională, dar există discrepanțe semnificative între sectoare. De exemplu:
- București, Sectorul 1: 86,1% venituri proprii
- București, Sectorul 4: 66,2% venituri proprii
- Cluj-Napoca: 79,5% venituri proprii
- Brașov: 83,8%
- Timișoara: 65,1%
- Iași: 67,7%
Deși aceste valori sunt superioare mediei naționale, multe orașe continuă să depindă de resurse externe pentru susținerea bugetelor.
Localități cu autonomie financiară scăzută
Pe de altă parte, există aproape 800 de UAT-uri care funcționează cu mai puțin de 30% venituri proprii. Exemple de localități cu o autonomie extrem de scăzută includ:
- Studina (Olt) – 5,2% venituri proprii
- Brăstavatu (Olt) – 4,7%
- Gostinari (Giurgiu) – 5,8%
- Milosești (Ialomița) – 8,9%
- Baia de Criș (Hunedoara) – 9,6%
- Osica de Jos (Olt) – 9,3%
- Aninoasa (Hunedoara) – 8,7%
Aceste localități se confruntă cu lipsa investițiilor și cu o bază economică redusă, mai ales în județe precum Vaslui, Teleorman, Olt, Mehedinți și Buzău.
Factori care influențează autonomia financiară
Gradul de independență financiară al localităților este influențat de mai mulți factori:
- Dimensiunea economiei locale, prin activitățile industriale, comerciale și imobiliare care generează venituri din taxe.
- Colectarea eficientă a taxelor și impozitelor, unde unele administrații reușesc să maximizeze baza de venituri.
- Structura demografică, orașele mari având o bază fiscală mai extinsă.
- Dependența de resurse externe, comunitățile mici sau cu economie fragilă fiind mai vulnerabile.
Concluzie
Analiza autonomiei financiare a localităților din România subliniază disparitățile semnificative în gestionarea resurselor, evidențiind atât exemple de succes, cât și comunități care se confruntă cu dificultăți majore în asigurarea finanțării proprii.
