„Orașul celor singuri”: Anii nebuni ai Parisului interbelic
În 1926, James Joyce locuia într-un apartament spațios în arondismentul 7 din Paris, împreună cu partenera sa, Nora Barnacle, și cei doi copii adulți, Giorgio și Lucia. Vecinii săi includeau o familie siriană, emigranți ruși, un industrial egiptean și scriitorii americani William și Elizabeth Placida Mahl. Aceste detalii fac parte dintr-o nouă expoziție care redescoperă Parisul de acum un secol, un centru al artiștilor, intelectualilor și tinerilor neangajați în perioada cunoscută sub numele de les années folles (anii nebuni sau anii zbuciumați).
Expoziție și cercetare
Curatorii de la Musée Carnavalet, cu ajutorul cercetătorilor de la Centrul Național de Cercetare Științifică din Franța (CNRS), au folosit inteligența artificială pentru a crea o bază de date cu cele 8 milioane de înregistrări scrise de mână din recensămintele din 1926, 1931 și 1936. Recensământul din 1926 a oferit pentru prima dată detalii precise despre locuitorii orașului, inclusiv data și locul nașterii, dependenți și profesii. Înregistrarea din 1926 arată familia Joyce, cu numele copiilor transcrise incorect.
Demografia Parisului interbelic
La acea vreme, populația Parisului ajunsese la 2,9 milioane de oameni, iar recensămintele relevă că orașul era locuit în principal de tineri singuri, cu diverse naționalități. Foarte puțini copii locuiau în oraș, ceea ce reflectă schimbările sociale din perioada postbelică. Parisul a atras o mulțime cosmopolită de scriitori, artiști și muzicieni, dar și oameni care fugeau de revoluții, genocid și persecuții.
Artă și cultură în anii 1920
În timp ce Pablo Picasso, Marc Chagall și Amedeo Modigliani transformau lumea artei, figuri literare precum Ernest Hemingway, Gertrude Stein și F. Scott Fitzgerald își trăiau viața vibrantă în capitala franceză. Recensămintele din acea perioadă oferă o imagine detaliată a vieții parizienilor, inclusiv a celor mai puțin cunoscuți, alături de personalitățile celebre precum Josephine Baker, Édith Piaf și Kiki de Montparnasse.
Inovații tehnologice în cercetare
Proiectul de digitalizare a recensămintelor a fost posibil datorită avansurilor în tehnologia inteligenței artificiale, care a permis recunoașterea literelor și numerelor din înregistrările scrise de mână. Acum, publicul poate explora baza de date, căutând detalii despre rude sau despre locuitorii clădirilor din care făceau parte acum un secol.
Impactul expoziției
Expoziția „Oamenii din Paris 1926-1936”, care va fi deschisă în octombrie, va include documente, fotografii, știri și înregistrări ale parizienilor care își amintesc viața din anii 1920 și 1930. Aceasta oferă nu doar o privire asupra unui trecut fascinant, ci și o oportunitate de a conecta poveștile individuale cu istoria orașului.
Proiectul ilustrează cum, prin intermediul tehnologiei, putem aduce la viață poveștile uitate ale celor care au locuit în Paris în anii nebuni, contribuind astfel la înțelegerea profundă a identității culturale a orașului.
