Partidele în discuții: Strategii pentru diminuarea deficitului
Dragoș Anastasiu, consilier onorific al președintelui României pentru relația cu mediul de afaceri, a declarat recent că viitorul guvern va trebui să implementeze măsuri fiscale pentru a reduce deficitul bugetar cu 35 de miliarde de RON în 2025 și cu 60 de miliarde de RON anul viitor. Anastasiu a subliniat că discuțiile au avut loc în cadrul negocierilor pentru reforma bugetară, unde partidele și specialiștii au propus aproape 100 de măsuri, dintre care noul guvern va trebui să aleagă 28.
În cadrul emisiunii Digi24, acesta a afirmat că reducerea cheltuielilor statului, inclusiv eliminarea privilegiilor, nu va genera suficiente economii din PIB. Finanțatorii României, inclusiv Uniunea Europeană, subliniază necesitatea creșterii impozitelor pentru a acoperi deficitul în creștere. Anastasiu a avertizat că, în lipsa acțiunilor corespunzătoare, țara ar putea ajunge într-o situație similară cu cea a Greciei, cu o retrogradare a ratingului de credit.
„Avem niște finanțatori care își pierd răbdarea, iar promisiunile de reducere a deficitului nu s-au materializat. Am promis un deficit de 5,4%, dar realitatea arată 9,3%. Dacă nu implementăm măsuri, vom cădea în zona «junk», ceea ce va duce la recesiune”, a declarat Anastasiu.
Priorități în reformele bugetare
În cadrul grupurilor de lucru formate din reprezentanți ai partidelor, s-au discutat măsuri precum reducerea cheltuielilor din structurile statului. Anastasiu a menționat că, deși eliminarea privilegiilor este o prioritate, impactul bugetar al acestora este relativ mic. De asemenea, s-a discutat despre necesitatea de a prioritiza investițiile, având în vedere că România are în prezent 14.703 șantiere, dar nu își poate permite toate aceste proiecte.
„Trebuie să prioritizăm și să ne concentrăm pe ceea ce putem permite. Este esențial să găsim soluții pentru a nu bloca economia și a nu face nedreptăți antreprenorilor care au contracte deja în derulare”, a adăugat el.
Propuneri fiscale
Anastasiu a discutat și despre taxa pe tranzacțiile bancare, care a fost respinsă de Banca Națională a României, menționând că ideea era de a aplica o taxă foarte mică pe un număr mare de tranzacții. De asemenea, a abordat problema contribuțiilor la sistemul de sănătate, subliniind că România are „puțini contributori și foarte mulți beneficiari” și că este necesară o decizie politică pentru a asigura o contribuție echitabilă din partea tuturor cetățenilor.
„Este important ca fiecare să contribuie, chiar și cu sume mici, pentru a asigura sustenabilitatea sistemului. Cei vulnerabili ar trebui să primească ajutoare, dar principiul este că nu există servicii gratuite”, a concluzionat Anastasiu, subliniind că mediul de afaceri înțelege necesitatea unor măsuri fiscale suplimentare.
