Pericolele ascunse ale apartamentelor din București
Bucureștiul „e mult mai puțin pregătit” pentru un cutremur decât a fost în anul 1977, când un seism de 7.4 pe scara Richter a distrus peste 150.000 de apartamente și a omorât 1.500 de oameni. La nivel oficial, există aproximativ 800 de clădiri vulnerabile la un cutremur, însă experții estimează că numărul acestora se ridică la zeci de mii. Apartamentele din clădiri vulnerabile sunt vândute la prețuri de peste 2.000 de euro pe metru pătrat, fără ca potențialii cumpărători să fie informați despre riscurile reale la care se expun.
Clădirile încadrate la „Urgență”
Un exemplu este un apartament de 102 metri pătrați de pe strada Armenească, 10, care se închiriază pentru 1.300 de euro pe lună. Niciun detaliu din anunț nu menționează că blocul a fost expertizat la începutul anilor ’90 și încadrat la clasa Urgență 2. De asemenea, un apartament cu 2 camere de 44 de metri pătrați dintr-un bloc din zona Cișmigiu se vinde cu 105.000 de euro, ceea ce înseamnă 2.300 de euro/metru pătrat, iar blocul este încadrat la Urgență 2. Un alt exemplu este un apartament de 2 camere în zona Iancului, vândut cu 120.000 de euro, adică 2.200 de euro/metru pătrat, blocul fiind încadrat la Urgență 3.
Ce înseamnă clasa „Urgență”?
În urma unei analize, s-a constatat că zeci de apartamente din blocuri catalogate drept „Urgență” sunt scoase la vânzare sau închiriere. Agenții imobiliari explică că există trei categorii de risc seismic – 1, 2, 3, și apoi niveluri de urgență 1, 2, 3. Urgență 2 ar corespunde, practic, unui risc seismic 5. Deși riscul este o problemă, acesta scade în funcție de clasa de urgență. În 1991 a început prima expertizare a clădirilor din București, iar în urma acesteia s-a stabilit că aproximativ 2.000 de clădiri necesitau intervenții de consolidare urgentă.
Istoricul încadrarea clădirilor
Clasa „Urgență” a fost abolită la finalul anilor ’90, când s-au introdus clasele de risc seismic. Foarte puține clădiri încadrate la „U” au fost reexpertizate și încadrate ulterior într-o clasă de risc seismic. Peste 1.500 de clădiri au rămas doar cu această încadrare. Matei Sumbasacu, inginer constructor, a subliniat că majoritatea blocurilor „U” au un risc seismic ridicat, iar expertizele din anii ’90 indicau că aceste clădiri pot suporta doar un procent mic din cutremurul de calcul. De exemplu, clădirile încadrate la U1 ar putea suporta maxim 35% din cutremurul de calcul, iar cu trecerea timpului, acest procent a scăzut.
Băncile și clădirile vulnerabile
Băncile ezită să ofere credite pentru clădirile încadrate la „Urgență”. Conform unui agent imobiliar, doar trei bănci oferă credit pentru proprietățile încadrate la Urgență 2, cu condiții suplimentare precum un avans mai mare de până la 50% și o ofertă de asigurare care să acopere riscul de cutremur. Băncile nu acordă credite pentru clădirile încadrate la Risc Seismic I și II, iar pentru multe clădiri aflate în urgență, expertizele arată că acestea sunt de fapt foarte vulnerabile.
Contextul istoric
Problema clădirilor vulnerabile a fost ignorată timp îndelungat, începând cu perioada de după cutremurul din 1977, când autoritățile au raportat că aproximativ 2.000 de clădiri necesitau intervenții urgente. Această situație a fost ascunsă, iar consolidarea imobilelor afectate a fost interzisă de regimul lui Nicolae Ceaușescu. După 1989, statul român a început să revină asupra problemei, dar expertizările din anii ’90 nu au condus la consolidarea necesară a clădirilor.
