Contextul aderării României la Zona Euro
România a îndeplinit condițiile necesare pentru aderarea la moneda euro în perioada 2013-2015, dar a renunțat la orizontul de timp stabilit din cauza nerespectării țintei fiscal-bugetare. Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a declarat că această decizie a fost una politică.
Decizii politice și implicații
Isărescu a subliniat că ultima întâlnire referitoare la adoptarea monedei euro a avut loc în 2018, la Academia Română, și a menționat că discuțiile pe această temă ar putea fi reluate în următorii 5-7 ani. El a evidențiat că renunțarea la orizontul de timp a fost generată de decizii politice, inclusiv de către fostul președinte Băsescu, care a stabilit o țintă fiscală.
Starea actuală și perspectivele viitoare
Mugur Isărescu a menționat că România a avut un avantaj datorat unei datorii publice relativ mici, dar că majoritatea partidelor și guvernelor nu au mai respectat țintele fiscale stabilite. De asemenea, guvernatorul a menționat că, în 2018, BNR a decis să nu mai colaboreze la comitetele pentru adoptarea monedei euro, care includeau aspecte tehnice precum distribuția numerarului euro în țară.
Concluzie
Deciziile politice și neîndeplinirea țintelor fiscale au dus la amânarea adoptării monedei euro de către România, iar perspectivele pentru viitor rămân incerte. Discuțiile ar putea fi reluate abia după o perioadă de 5-7 ani, în funcție de corecțiile fiscale necesare.
