Plafonarea prețurilor la energie și impactul asupra românilor
Potrivit unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă (AEI), sistemul de plafonare a prețurilor la energie din România nu reușește să reducă povara facturilor pentru persoanele cu venituri mici. De exemplu, o persoană singură care trăiește din ajutor social minim plătește anual peste 1.100 de euro pentru gaze și electricitate, în comparație cu cetățenii din Grecia, care beneficiază de sprijin guvernamental pentru a acoperi aceste costuri.
Diferențele în sprijinul consumatorilor vulnerabili
În Grecia, un individ cu indemnizație socială minimă are un venit anual de aproximativ 9.600 de euro, iar facturile anuale la energie se ridică la circa 1.800 de euro, ceea ce reprezintă aproape 20% din venit. Statul grec acoperă până la 100% din costurile pentru consumatorii vulnerabili, inclusiv pensionari și familii cu copii, asigurând astfel că aceștia nu trebuie să aleagă între hrană și energie.
În contrast, o persoană din România care trăiește din ajutor social minim are un venit lunar de aproximativ 1.281 de lei (3.000 de euro pe an). Facturile anuale pentru energie ajung la 1.257 de euro, iar ajutorul oferit de stat este de doar 150 de euro pe an, acoperind astfel doar 12% din cheltuieli. Practic, peste o treime din venitul unei persoane aflate sub pragul sărăciei se duce pe energie, chiar și cu prețurile plafonate.
Problemele generate de plafonarea prețurilor
Plafonarea prețurilor este o măsură uniformă, aplicată tuturor consumatorilor, fără a ține cont de venitul acestora. Aceasta limitează tarifele maxime pe care furnizorii le pot percepe, dar nu diferențiază între consumatorii vulnerabili și cei cu venituri mari. Astfel, consumatorii cu resurse limitate continuă să suporte facturi mari, iar sprijinul public rămâne insuficient.
Comparația între România și Grecia pentru familiile cu salariul minim
Analiza AEI arată că o persoană care câștigă salariul minim în România are un venit anual de aproximativ 9.566 de euro, iar cheltuielile cu energia sunt în medie de 1.257 de euro. În Grecia, venitul anual pentru o persoană în situație similară este de aproximativ 10.560 de euro, iar ajutoarele guvernamentale pot acoperi întreaga factură de energie. Aceasta evidențiază o diferență semnificativă în sprijinul public, care în România este de aproximativ 142 de euro.
Viitorul după expirarea plafonării prețurilor
Schema de plafonare a prețului la gaze naturale va expira pe 1 aprilie 2026. Bogdan Ivan, expert în energie, a declarat că se așteaptă ca România să nu se confrunte cu creșteri bruște ale prețurilor după această dată și că există deja oferte sub prețul plafonat. Totuși, dispariția acestei protecții va avea un impact semnificativ asupra consumatorilor vulnerabili, care nu vor mai beneficia de sprijinul actual.
În concluzie, plafonarea prețurilor la energie în România oferă doar o soluție temporară pentru o problemă mai profundă, lăsând consumatorii vulnerabili în continuare expuși la sarcini financiare mari. Este esențial ca măsurile de sprijin public să fie revizuite și adaptate pentru a răspunde nevoilor lor reale, pentru a evita creșterea sărăciei energetice.
