Planul de azil pentru țările terțe dezvăluie că Marea Britanie se află într-o „perioadă extrem de dificilă”, afirmă premierul Albaniei
Un plan britanic de a trimite solicitanții de azil respinși în „centre de returnare” din țări terțe arată că Marea Britanie post-Brexit se află „într-un loc foarte întunecat”, a declarat premierul Albaniei, Edi Rama. În prima sa intervenție cu media internațională de la câștigarea unui al patrulea mandat istoric, Rama a afirmat că ideea ca Marea Britanie să caute locuri pentru a „deversa imigranți” ar fi fost inconcepută cu un deceniu în urmă.
Rama a subliniat că acest lucru este în conformitate cu schimbarea discursului public din Marea Britanie de la Brexit, unde lucruri „total inacceptabile, total ridicole, total rușinoase” au devenit normalizate. Planul „centre de returnare” a fost anunțat luna trecută de liderul Laburist, Keir Starmer, în timpul unei vizite în statul balcanic, implicând centre în țări terțe care vor procesa cererile persoanelor căror azil le-a fost respins în Marea Britanie.
„Este unul dintre acele lucruri care acum zece ani pur și simplu nu ar fi fost imaginabile… că Marea Britanie ar căuta locuri pentru a deversa imigranți”, a spus Rama din Tirana. „Faptul că astăzi nu doar că este imaginabil, ci se întâmplă, nu se datorează lui Keir Starmer sau lui Rishi Sunak făcând ceva scandalos; este din cauza țării care se află într-un loc foarte întunecat.”
Rama, cunoscut pentru opiniile sale directe și contrariante, și-a exprimat dezamăgirea față de nivelul discursului public din Marea Britanie, afirmând că, ca un anglofil convins, i s-a părut greu de acceptat. „Optzeci la sută dintre lucrurile care sunt spuse, scrise sau acceptate ca parte normală a discursului în Marea Britanie de astăzi sunt lucruri care, înainte de Brexit, ar fi fost total inacceptabile, total ridicole, total rușinoase”, a declarat el.
Relațiile dintre Marea Britanie și Albania s-au tensionat sub guvernele conservatoare anterioare, umbrite de traversările cu barca și acuzațiile de imigranți albanezi ilegali care „invadă” țărmurile britanice. Vizita lui Starmer în mai – prima vreodată a unui prim-ministru britanic – a avut ca scop punerea relațiilor bilaterale pe o nouă temelie. În timpul vizitei la Tirana, liderul Laburist a spus că au avut loc discuții „cu mai multe țări” pentru a stabili centrele.
Cu toate acestea, în cadrul unei conferințe de presă comune, Rama a afirmat că Albania nu va participa la acest plan. Clarificând în interviu, el a spus că Starmer, un „om foarte decent și plăcut”, nu a făcut cererea public, nici nu a fost primul lider britanic care a abordat subiectul în privat. Rama a menționat că a spus întotdeauna „nu” la astfel de propuneri din partea lui Boris Johnson și Rishi Sunak.
Rama a explicat că Albania a acceptat un plan similar cu premierul Italiei, Giorgia Meloni, datorită „relației foarte speciale” dintre cele două țări. Acest acord, care prevedea interceptarea persoanelor pe mare și trimiterea lor nu în Italia, ci într-un centru de primire în Albania pentru procesarea cererilor de azil, a fost până acum obstrucționat de obiecții legale.
De la prăbușirea brutalului regim stalinist din Albania în 1991, Italia a fost alături de țara sa, a spus Rama. Ca urmare, conaționalii săi au „un punct slab” pentru Roma. „Practic, suntem o țară formată din două țări independente… Italia a fost acolo pentru noi în fiecare moment întunecat și situație dificilă de la ziua în care am ieșit din iadul [fiind] Coreea de Nord a Europei”, a adăugat el. „Avem un punct slab pentru Italia, așa că atunci când Italia ne cere ceva, spunem da, fără ezitare.”
Poziția lui Rama coincide cu o încredere nou găsită pe măsură ce mica țară, printre cele mai sărace din Europa, face progrese odată impensabile spre aderarea la UE. Cu o schimbare dramatică de ritm și ton, pe care o atribuie „spiritului geopolitic” al decidenților europeni de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, negocierile de aderare s-au accelerat, iar Bruxelles-ul caută în sfârșit să îmbrățișeze Balcanii de Vest.
Rama, care va împlini 60 de ani în iulie, și-a desfășurat campania electorală cu promisiunea de a continua negocierile pentru aderarea la UE. El este acum convins că negocierile vor fi finalizate până în 2027 și că „până în 2030 vom fi membri ai UE”. Albania, care a aderat la NATO în 2009, este candidată pentru aderare de mai bine de un deceniu.
„Întreaga abordare față de proces s-a schimbat dramatic”, a spus el. „Acum, ei [UE] sunt foarte dornici să meargă înainte… Odată cu agresiunea rusă, totul s-a schimbat, așa că, cumva, Vladimir Putin a făcut și asta, a făcut Europa mult mai interesată de unificare.”
Rama vede un efect similar asupra UE din partea noului ocupant al Casei Albe, afirmând că este „100% convins” că alegerea lui Donald Trump este un lucru bun pentru Europa. Rama a spus că victoria lui Trump a trezit Europa din letargie și a adus un „spirit neliniștitor” de care lumea avea nevoie.
La sfârșitul acestui an, premierul, care a fost și pictor, va lansa un tur de „mulțumire” în comunitățile diasporei care, pentru prima dată, au putut vota la alegerile recente, ajutându-l să obțină o victorie covârșitoare. Se estimează că peste 500.000 de etnici albanezi locuiesc doar în Grecia. Rama speră să îi atragă înapoi „pentru că acum salariile noastre sunt foarte apropiate de cele din Grecia și este acasă.”
Cu toate acestea, liderul partidului socialist, având o înălțime de 2,01 metri, are și critici. Acuzațiile de corupție în societatea albaneză sunt răspândite, la fel și acuzațiile de autoritarism în creștere – Rama va fi cel mai longeviv lider din perioada post-Hoxha, fostul dictator brutal al țării – deși aceste acuzații sunt etichetate ca fiind ridicole de admiratorii săi și de oficialii de la Bruxelles.
Un fost ministru european a spus: „Edi este mai mare decât viața. Problema lui este că este prea mare pentru țara sa și nu mă refer la înălțimea lui.” Dacă Albania reușește în cererea sa de aderare, Rama a afirmat că ar fi „momentul potrivit și cel mai minunat pentru a preda ștafeta”. Aceasta ar fi o realizare personală, dar și „ar ajuta Europa să fie mai puțin plictisitoare și mai însorită.”
