Politicianul care afirmă că a inițiat cererea ANAF de un milion de euro adresată lui Klaus Iohannis
Fostul europarlamentar Vlad Gheorghe susține că a fost inițiatorul plângerii care a condus la somația ANAF prin care Klaus Iohannis este obligat să plătească aproape un milion de euro, sumă ce reprezintă chirii încasate nelegal. Gheorghe a declarat pe rețelele sociale că, în baza plângerii sale, ANAF a început executarea împotriva președintelui, suma totalizând 4,7 milioane lei.
Contextul legal
Vlad Gheorghe a explicat că anul trecut a depus o cerere la ANAF Sibiu pentru executarea silită a lui Klaus Iohannis, având în vedere că acesta a pierdut un proces în care s-a stabilit că a beneficiat ilegal de una dintre casele sale. Conform afirmațiilor sale, Iohannis datorează statului român banii obținuți din chirii, plus penalități, iar demersurile sale au fost necesare deoarece ANAF nu a acționat în acest caz.
Demersurile lui Vlad Gheorghe
Gheorghe a continuat să insiste pe rețelele sociale că plângerile și acțiunile juridice pot avea rezultate, chiar dacă procesul este greoi. El a menționat că va continua să solicite ANAF executarea activelor lui Iohannis și să lupte pentru ca toți beneficiarii nelegitimi ai resurselor statului să plătească prejudiciile cauzate.
Detalii despre somația ANAF
Recent, Klaus Iohannis a primit o somație de la ANAF prin care este obligat să achite aproape un milion de euro către bugetul de stat. Această sumă reprezintă chirii încasate pentru o casă din Sibiu, pierdută definitiv în instanță de către fostul cuplu prezidențial. Deși procesul s-a încheiat în urmă cu trei ani, ANAF nu a solicitat desființarea certificatului de moștenitor considerat ilegal, iar cererea ulterioară a fost respinsă din cauza întârzierii.
Impactul și implicațiile
Acțiunea ANAF a fost reluată ulterior, ceea ce a dus la somația de plată recentă, care include penalități și dobânzi, ajungând aproape la un milion de euro. Vlad Gheorghe a criticat întârzierile în recuperarea datoriei de către stat, subliniind că, în cazul unui simplu cetățean, executarea silită s-ar desfășura mult mai rapid.
Acest caz evidențiază provocările întâmpinate în procesul de recuperare a prejudiciilor și ridică întrebări despre tratamentul diferit aplicat persoanelor publice în fața legii.
