Măsurile Guvernului Bolojan și riscurile de nemulțumiri publice în România
Noul guvern al României, condus de premierul Ilie Bolojan, se pregătește să implementeze măsuri drastice pentru a reduce deficitul bugetar, care este cel mai mare din Uniunea Europeană. Deficitul s-a situat la 9,3% din PIB în 2024, iar fără intervenții, ratingul suveran al țării ar putea fi retrogradat, ceea ce ar duce la creșterea costurilor împrumuturilor și ar agrava deficitul.
Printre măsurile discutate se numără reducerea cu 20% a numărului de funcționari publici, ceea ce ar afecta cel puțin 167.000 de persoane, majorarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) și introducerea unei noi taxe pe jocurile de noroc. De asemenea, Comisia Europeană a solicitat României să își reducă deficitul la 2,8% din PIB până în 2030.
Reacțiile negative față de aceste propuneri au început deja, în condițiile în care coaliția guvernamentală a fost învestită recent, pe 23 iunie. Funcționarii publici din clădirea care găzduiește biroul prim-ministrului au protestat împotriva unui proiect de lege care ar reduce bonusurile și numărul de zile libere suplimentare pentru angajații care lucrează în condiții periculoase. Ca urmare, guvernul a amânat discuțiile pe această temă, în contextul apelurilor la negocieri cu sindicatele.
Printre alte măsuri prevăzute se regăsește creșterea impozitului pe profit și dividende de la 10% la 16%, precum și majorarea TVA-ului pentru lemnele de foc și alte produse energetice de la 5% la 9%. Alte rate reduse de TVA, cu excepția alimentelor și medicamentelor, ar urma să crească la 19%.
Otilia Nuțu de la Expert Forum a subliniat că măsurile de austeritate vor fi „extrem de nepopulare”, mai ales dacă guvernul nu va reduce cheltuielile publice inutile, cum ar fi pensiile mari ale foștilor funcționari publici, ceea ce ar putea conduce la o creștere a populismului de extremă dreapta.
În 2022, diferența dintre veniturile potențiale din TVA și ceea ce au colectat autoritățile fiscale române a fost de 8,5 miliarde de euro, reprezentând peste 30% din totalul care ar fi putut fi colectat. Președintele Nicușor Dan a fost programat să discute despre evaziunea fiscală ca amenințare la adresa securității naționale cu înalții responsabili ai securității naționale a României, în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a afirmat că noul guvern trebuie să prezinte o evaluare a impactului măsurilor propuse. Într-un scenariu optimist, aceste măsuri ar putea reduce deficitul bugetar al României sub 8% din PIB până la sfârșitul anului, dar cifrele rămân încă aproximative.
