Scopul central al lui Donald Trump la întâlnirea NATO
Preşedintele Donald Trump are un obiectiv important la summitul NATO de săptămâna viitoare, iar liderii europeni sunt dornici să i-l ofere. Totuşi, acest lucru nu garantează că Trump va fi pe deplin mulţumit, conform analizei POLITICO. Alianţa militară transatlantică, formată din 32 de ţări, se va angaja să crească dramatic cheltuielile pentru apărare la 5% din produsul intern brut, din care 3,5% pentru cheltuieli militare directe şi 1,5% pentru eforturi mai vag definite legate de apărare.
Acest angajament reprezintă un moment decisiv ce ar putea reechilibra securitatea transatlantică, permiţându-i lui Trump, care a solicitat Europei să preia o parte mai mare din povara apărării, să obţină o victorie semnificativă pe scena globală. Un oficial al administraţiei a declarat: „Nu ar fi ajuns la 5% fără Trump. Aşadar, el consideră că este o victorie importantă, şi chiar aşa este.”
Discuţiile de la summit
Trump intenţionează să susţină un discurs miercuri, la încheierea summitului, în care va anunţa noul angajament de cheltuieli şi rolul său catalizator. Cu toate acestea, victoria lui Trump nu va împiedica exercitarea presiunii asupra ţărilor pentru a acţiona mai rapid, ceea ce ar putea fi o provocare pentru unele dintre naţiunile alianţei. De exemplu, Spania, care are cea mai mică rată a cheltuielilor pentru apărare în NATO, solicită o derogare de la noul angajament.
Există, de asemenea, dezacorduri în legătură cu termenul în care trebuie îndeplinit acest angajament. Ivo Daalder, fost ambasador al SUA la NATO, a subliniat că Trump ar putea căuta un calendar mai scurt, în timp ce aliaţii europeni se gândesc la un termen de zece ani.
Dezvoltarea relaţiilor internaţionale
În timp ce aliaţii sunt în dezacord cu detaliile angajamentului de securitate, există un consens cu privire la importanţa de a-l satisface pe Trump pentru a menţine un front unit, având în vedere războiul Rusiei în Ucraina. Summitul va fi organizat astfel încât să minimizeze riscurile și să se concentreze pe angajamentul lui Trump, care a fost negociat anterior.
Trump a exprimat sprijin pentru aliaţii care cheltuiesc mai mult, dar a adăugat că obiectivul de 5% nu ar trebui să se aplice Statelor Unite, care se situează la 3,4%. În ceea ce priveşte Ucraina, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost invitat doar la cina de marţi, iar nu va exista o reuniune a Consiliului NATO pentru Ucraina.
Provocările în cadrul NATO
Reducerea duratei summitului la 24 de ore este o strategie de a evita diviziunile persistente dintre ţările membre în legătură cu angajamentul de cheltuieli. Multe naţiuni se confruntă cu dificultăţi în a atinge nivelul de 5% stabilit de Trump, iar oficialii europeni au menţionat că problema calendarului ar putea rămâne nerezolvată la finalul summitului.
Oficialii NATO doresc să evite repetarea summitului din 2018, în care Trump a ameninţat cu retragerea SUA din alianţă din cauza neîndeplinirii angajamentului de 2% din PIB. Invazia Rusiei în Ucraina a schimbat profund calculele de apărare ale Europei, determinând multe ţări să-şi crească cheltuielile de apărare.
Europenizarea NATO
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a subliniat nevoia de o creştere semnificativă a capacităţilor de apărare, inclusiv a apărării aeriene, vehiculelor blindate şi altor echipamente necesare pentru a face faţă unui potenţial atac rus. Aceasta va conduce, în timp, la o asumare mai mare a responsabilităţii de apărare din partea Europei.
Trump a exprimat nelinişte în legătură cu faptul că SUA suportă o parte disproporţionată din costurile apărării globale, iar presiunea asupra statelor membre NATO de a-şi creşte cheltuielile de apărare se va intensifica. De asemenea, Japonia, un aliat non-NATO, este sub presiune pentru a-şi majora semnificativ cheltuielile de apărare.
În concluzie, summitul NATO va fi un test important pentru relaţiile transatlantice, având în vedere angajamentele de cheltuieli propuse și provocările în cadrul alianţei.
