Portretul unui abuzator: „Abuzul constă în dominare, nu în sex. Femeile pot fi și ele abuzatoare”
În spatele fiecărei povești de abuz se află nu doar o victimă, ci și un agresor, o figură care adesea nu corespunde imaginii stereotipe a „abuzatorului”. Abuzatorii pot fi carismatici, aparent echilibrați și integrați social, ceea ce complică identificarea și înțelegerea lor. Întrebarea este: ce trăsături psihologice îi definesc? Pot fi recunoscuți înainte ca violența, fie ea fizică, emoțională sau psihologică, să apară?
Definirea psihologică a abuzatorului
Abuzatorul este o persoană care exercită control coercitiv, dominare și/sau violență într-o relație intimă, utilizând manipularea, intimidarea, agresiunea și izolarea. Acesta nu este o boală psihică de sine stătătoare, ci un comportament învățat, adesea în copilărie. Este important de menționat că și abuzatorul a fost la rândul său abuzat, ceea ce explică perpetuarea acestor tipare din copilărie la vârsta adultă.
Profilul abuzatorului
Câteva trăsături frecvente ale abuzatorilor includ: nevoia de control și putere, lipsa empatiei, tendințe narcisice sau antisociale, istoric de abuz în copilărie, gelozie patologică și justificarea violenței ca metodă de rezolvare a conflictelor.
Abuzul nu este doar o problemă masculină
Majoritatea cazurilor raportate implică bărbați abuzatori și femei victime, dar există și femei care abuzează (psihologic, verbal, uneori fizic). Abuzul este despre control, nu gen. Diferența constă în dinamica de putere și în consecințele, având în vedere că statistic femeile sunt mai vulnerabile fizic și financiar.
Comportamentul abuzatorului la începutul relației
În fazele de început ale unei relații, abuzatorul poate manifesta semnale clare de alarmă, precum idealizarea intensă, cunoscută sub numele de „love bombing”, unde persoana este copleșită cu atenție, cadouri și declarații de iubire. Deseori, aceste relații progresează rapid, abuzatorul dorind angajamente rapide, cum ar fi mutatul împreună sau căsătoria. La început pot apărea forme subtile de control, cum ar fi întrebări despre îmbrăcăminte sau prieteni, dar și gelozie mascată sub forma grijii.
Manifestarea izolării victimei
Izolarea victimei de grupul de sprijin se poate desfășura treptat, începând prin bârfirea și criticarea rudelor sau prietenilor victimei. Abuzatorul poate face victima să se simtă vinovată că petrece timp cu alte persoane, monitorizându-i fiecare mișcare prin controlul telefonului și verificări constante.
Conștientizarea comportamentului abuziv
Există cazuri rare în care cineva poate deveni abuzator fără să conștientizeze acest lucru, însă majoritatea oamenilor sunt conștienți de reacțiile lor nepotrivite. Comportamentele abuzive sunt adesea rezultatul unei lipsi de autocontrol și a unei lipsi de strategii de gestionare a furiei, comportamentele fiind normalizate în mediul de creștere.
Evoluția comportamentului abuzatorului
Comportamentul abuzatorului tinde să se agraveze în timp, escaladând violența și intensificând negativitatea în relație. Statisticile arată că multe femei rămân în astfel de relații cu speranța că lucrurile se vor îmbunătăți, deși în realitate, dinamica devine din ce în ce mai nocivă. Ajutorul de specialitate, cum ar fi psihoterapia de cuplu sau individuală, poate fi singura soluție viabilă.
Posibilitatea schimbării abuzatorului
Există șanse reale de schimbare dacă abuzatorul recunoaște că are o contribuție la comportamentul său și își asumă responsabilitatea, căutând ajutor de specialitate. Terapia de cuplu Imago este recomandată pentru restabilirea siguranței și conectării într-o relație. Din păcate, foarte puțini abuzatori aleg să facă acest pas important.
