Confruntarea geopolitică în alegerile din Republica Moldova
Scrutinul parlamentar din Republica Moldova, programat pe 28 septembrie, este văzut de presa rusă ca o confruntare decisivă între Est și Vest. Relatările din mass-media rusă transformă acest eveniment într-o luptă între guvernarea proeuropeană, acuzată de metode autoritare, și opoziția prorusească, considerată apărătoare a intereselor cetățenilor.
Influența Rusiei în campanie
Rusia joacă un rol central în campania electorală, cu autoritățile moldovene care susțin că Moscova încearcă să influențeze votul prin finanțări ilegale și dezinformare. Președinta Maia Sandu a declarat că „Kremlinul cheltuiește sute de milioane de euro pentru a cumpăra voturi și a destabiliza țara”. Ministerul rus de Externe, pe de altă parte, acuză guvernarea moldoveană de „rusofobie” și de manipularea procesului electoral cu ajutorul partenerilor europeni.
Direcția geopolitică ca temă centrală
Comentatorii politici din presa rusă subliniază că miza principală a scrutinului este direcția geopolitică a Republicii Moldova. Analistul Alexei Tulbure afirmă că avem de-a face din nou cu o confruntare între Est și Vest, în timp ce alții consideră că tema Rusiei este folosită excesiv în dezbaterea internă și devine un instrument politic.
Acuzații de „dictatură sub masca democrației”
Presa apropiată Kremlinului reia acuzațiile Ministerului rus de Externe, susținând că guvernarea de la Chișinău utilizează „întregul arsenal al metodelor totalitare” pentru a limita opoziția. Printre criticile aduse se numără arestările cu motivație politică, perchezițiile abuzive și restricționarea presei independente, în special a celei în limba rusă. Scrutinul este descris ca fiind compromis din start, iar succesul Partidului Acțiune și Solidaritate este considerat rezultatul unei „inginerii politice” sprijinite de Bruxelles.
Fraudele și protestele
Un alt narativ intens promovat de mass-media rusă este cel al fraudelor masive. Serviciul de Informații Externe al Federației Ruse avertizează că „moldovenii disperați” ar putea protesta pentru a-și apăra votul. Presa rusă susține că autoritățile de la Chișinău ar putea solicita ajutorul „trupelor europene” pentru a înăbuși eventualele demonstrații. Se fac paralele cu protestele din Ucraina din 2014, dar cu interpretări opuse: în timp ce în Kiev acestea erau văzute ca „lovitură de stat”, la Chișinău sunt descrise ca reacții legitime împotriva „dictaturii proeuropene”.
Portretizarea opoziției prorusești
Liderii opoziției din Republica Moldova sunt prezentați în presa rusă ca victime ale represiunii. Oligarhul fugit Ilan Șor, vizat de sancțiuni din partea SUA și UE pentru colaborarea cu Kremlinul, este reinterpretat ca „viitor premier” și susținător al unei Moldove apropiate de Rusia. Partidele din Blocul Patrioților, conduse de Igor Dodon și Vladimir Voronin, sunt caracterizate ca „forțe ale păcii” care resping „militarizarea” țării și „ingerințele NATO”.
Rolul Bisericii Ortodoxe
Biserica Ortodoxă joacă un rol important în retorica presei ruse, fiind prezentată ca un bastion al „valorilor tradiționale” și un scut împotriva „propagandei occidentale”, în ciuda investigațiilor internaționale care discută despre finanțarea clerului de la Moscova pentru a transmite mesaje anti-UE.
Concluzie
Alegerea din Republica Moldova reflectă nu doar o competiție electorală, ci și o confruntare geopolitică între influențele Estului și Vestului, cu implicații semnificative pentru direcția viitoare a țării și stabilitatea regională.
