Presiunea asupra lui Von der Leyen
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se confruntă cu o presiune tot mai mare din partea europarlamentarilor pentru a „demonstra leadership” și a menține credibilitatea politică a UE prin adoptarea unei abordări mai ferme față de guvernul Israelului în contextul catastrofei umanitare din Gaza.
Critici și așteptări
Von der Leyen este așteptată să menționeze rolul UE pe scena mondială în discursul său anual „starea Uniunii” în fața Parlamentului European, unde va prezenta agenda pentru anul următor. Critica față de comisia sa provine în special din partea centriștilor și a stângii, care consideră că aceasta este „deconectată” de situația de pe teren și că trebuie să adopte o linie mai dură în raport cu administrația lui Benjamin Netanyahu.
Acțiuni și reacții
Uniunea Europeană a constatat că Israelul a încălcat obligațiile de respectare a drepturilor omului și a întocmit o listă de posibile sancțiuni, dar nu a trecut la acțiuni concrete, din cauza diviziunilor profunde dintre cele 27 de state membre. Comisia a propus în iulie suspendarea parțială a participării Israelului la programul de cercetare Horizon de 94 de miliarde de euro, dar nu a reușit să obțină majoritatea necesară, fără sprijinul statelor mari precum Germania și Italia.
Discuții interne și poziții contradictorii
Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a declarat europarlamentarilor că Europa nu este unită în privința Gaza: „Opțiunile noastre sunt clare și rămân pe masă, dar statele membre nu sunt de acord cu modul în care să determinăm guvernul israelian să schimbe cursul… Nu putem acționa ca o uniune până când statele membre nu împărtășesc aceeași viziune.”
UE a menționat că unele ajutoare au ajuns în Gaza după semnarea unui acord umanitar cu Israelul în iulie, dar a subliniat că acestea „nu sunt suficiente”. Kallas a afirmat că între 10 iulie și 1 septembrie, 2.904 camioane au intrat în Gaza, comparativ cu niciunul între martie și iulie.
Apeluri la acțiune
Iratxe García Pérez, lidera socialiștilor din Parlamentul European, a declarat că acordul a fost folosit ca „scuză… pentru a nu lua măsuri împotriva guvernului israelian”. „Vom cere ca von der Leyen să încheie tăcerea, pentru că nu putem fi complice când avem un guvern israelian care asasinează zeci de mii de oameni”, a spus García Pérez, subliniind necesitatea de leadership european.
Hilde Vautmans, europarlamentar liberal belgian, a avertizat că Europa riscă să-și piardă credibilitatea: „Această foamete nu este un dezastru natural; este un act politic, iar Europa trebuie să răspundă cu curaj politic… Dacă Europa continuă să vorbească despre valori, refuzând să acționeze, ne vom pierde credibilitatea.”
Propuneri de sancțiuni și viitor incert
Vautmans a redactat o rezoluție prin care se solicită suspendarea părții comerciale a acordului de asociere UE-Israel și utilizarea leverage-ului pentru a preveni obstacolele suplimentare în calea soluției cu două state, inclusiv sancțiuni mai dure împotriva coloniștilor israelieni violenți din Cisiordania și interzicerea comerțului cu produse din așezările ilegale.
Rămâne neclar dacă textul va obține sprijinul altor grupuri, inclusiv al Partidului Popular European al lui von der Leyen și al socialiștilor, unii membri ai stângii sugerând că propunerea nu este suficient de puternică.
Semnale de alarmă din partea foștilor europarlamentari
Separat, 116 foști europarlamentari au scris către von der Leyen și Kallas, cerând suspendarea acordului de asociere UE-Israel. Semnatarii includ foști politicieni din centrul-dreapta până în extrema stângă, inclusiv fostul diplomat-șef al UE, Josep Borrell, care a devenit un critic deschis al abordării UE față de Israel.
Concluzie
Presiunea asupra lui Ursula von der Leyen subliniază o criză de leadership european în fața unei situații umanitare grave, evidențiind diviziunile interne ale UE și provocările de a menține credibilitatea pe scena internațională.
