Introducerea României în Spațiul Schengen
La 31 martie 2024, România a intrat oficial în Spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime, marcând un pas istoric, deși integrarea rutieră a fost amânată. Aderarea a generat efecte semnificative în domeniul transporturilor și logisticii, unde predictibilitatea și rapiditatea sunt esențiale pentru competitivitate.
Aderarea completă la Schengen
Începând cu 1 ianuarie 2025, România va deveni membru Schengen cu drepturi depline, ceea ce va asigura libera circulație a transporturilor rutiere. Până la acest moment, transportul de marfă a fost afectat de un sistem logistic fragmentat, cu numeroase bariere administrative și întârzieri semnificative la frontierele externe ale Uniunii Europene.
Impactul întârzierilor asupra transportatorilor
În perioada anterioară aderării, șoferii pierdeau în medie 40 de ore lunar la granițe, iar timpii de așteptare variau între 20 și 30 de ore, ajungând uneori chiar la trei zile. Aceste întârzieri perturbau livrările și creșteau riscul neîndeplinirii termenelor contractuale. Neaderarea la Schengen între 2012 și 2023 a generat pierderi de aproximativ 19 miliarde de euro pentru România, conform Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România.
Reducerea întârzierilor și a costurilor
Eliminarea controalelor la frontierele cu Ungaria și Bulgaria a dus la o reducere semnificativă a întârzierilor și a cheltuielilor logistice. Timpul de așteptare a scăzut la 10–15 ore lunar, ceea ce permite transportatorilor să redirecționeze resursele către modernizarea flotei și digitalizare. Această eficiență operațională contribuie la reducerea emisiilor de CO2 și a costurilor cu diurnele și cazarea șoferilor.
România ca rută de tranzit strategică
Accesul rapid la piețele vest-europene crește competitivitatea operatorilor români, integrând România în coridoarele logistice Schengen. Orașele Arad, Oradea și Timișoara devin centre logistice strategice, facilitând fluxurile de marfă și atrăgând operatori străini.
Digitalizarea proceselor logistice
Ridicarea controalelor fizice a fost acompaniată de o digitalizare rapidă, cu soluții precum e-CMR, e-Factura și e-Transport, care permit monitorizarea în timp real a mărfurilor. Totuși, unele controale punctuale continuă să existe, ceea ce complică gestionarea documentelor și normelor legate de timpii de conducere și odihnă.
Impactul economic al neaderării
Neaderarea la Schengen între 2012 și 2023 a costat România circa 19 miliarde de euro, reflectând întârzierile și pierderile de competitivitate din sectorul transporturilor. Aderarea la Schengen deschide noi oportunități pentru piața de transport și logistică, așteptându-se investiții în infrastructură și centre logistice.
Viitorul logisticii în România
Vestul României are potențialul de a deveni un nod logistic major, facilitând conexiuni rapide cu piețele din Germania, Italia și Austria. Portul Constanța se poate transforma într-un punct central pentru rețelele maritime, integrând transportul rutier și feroviar cu piețele din Europa Centrală și de Vest.
Aderarea României la Spațiul Schengen va transforma semnificativ peisajul logistic, oferind oportunități de creștere economică și eficiență operațională în sectorul transporturilor.
