Prezență istorică la urne în Polonia
Prezenţa la urne în Polonia a fost de 71,31%, conform anunțului Comisiei Electorale, stabilind un record pentru turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din această ţară. Scrutinul a fost câştigat de Karol Nawocki, un naţionalist susţinut de partidul de opoziţie Lege şi Justiție (PiS). Prezenţa la vot în turul întâi, desfășurat cu două săptămâni înainte, a fost de 67,31%.
Preşedintele în exerciţiu, Andrzej Duda, a mulţumit polonezilor pe platforma X pentru participarea masivă la vot, afirmând: „Mulţumesc! Pentru participarea la alegerile prezidenţiale. Pentru prezenţa la urne. Pentru îndeplinirea datoriei civice. Pentru asumarea responsabilităţii pentru Polonia. Felicitări câştigătorului! Rămâneţi puternici, polonezi!”. Duda îşi încheie mandatul pe 6 august.
Karol Nawrocki a câştigat al doilea tur al alegerilor prezidenţiale cu 50,89% din voturi, în ciuda primelor exit-polluri care indicau o luptă strânsă. Observatorii consideră că victoria sa reprezintă o provocare pentru agenda de reforme a guvernului pro-european. Rivalul său, Rafal Trzaskowski, primarul liberal al Varşoviei, a obţinut 31,4% în primul tur, faţă de 29,5% pentru Nawrocki.
Nawrocki, în vârstă de 42 de ani, istoric de profesie şi eurosceptic, a condus Institutul Naţional al Memoriei. Campania sa electorală s-a bazat pe promisiuni de politici economice şi sociale care să favorizeze polonezii, în detrimentul altor naţionalităţi, inclusiv refugiaţii din Ucraina. Deşi a câştigat, Nawrocki a fost în centrul unor scandaluri legate de trecutul său, inclusiv întrebări privind achiziţionarea unui apartament de la un pensionar și participarea la bătăi organizate.
Deşi parlamentul polonez deţine cea mai mare parte a puterii, preşedintele are drept de veto asupra legilor, iar votul a fost urmărit cu atenţie în Ucraina, Rusia, Statele Unite şi în întreaga Uniune Europeană. Se preconizează că Nawrocki, susţinut de partidul Lege şi Justiție (PiS), va continua politica predecesorului său, Andrzej Duda, blocând orice încercări ale guvernului de a liberaliza avortul sau de a reforma sistemul judiciar.
