Prim-ministrul Franței îngheață reforma pensiilor lui Macron înainte de votul de neîncredere
Suspensia reformei pensiilor
Prim-ministrul Franței, Sébastien Lecornu, a suspendat reforma pensiilor din 2023, considerată emblematică pentru președinția lui Emmanuel Macron, până după alegerile prezidențiale din 2027. Această decizie are ca scop câștigarea sprijinului deputaților socialiști pentru a supraviețui unui vot de neîncredere.
Contextul politic actual
Partidul naționalist de extremă dreapta, Rassemblement National (RN), și stânga radicală, France Insoumise (LFI), au depus deja moțiuni de neîncredere pentru săptămâna aceasta, pe care Lecornu le va pierde fără susținerea Partidului Socialist (PS), care a avertizat că ar putea depune propria moțiune. Lecornu, care a demisionat săptămâna trecută, a fost reîntreținut de președintele francez vineri.
Detalii despre reforma suspendată
Reforma pensiilor, care prevedea creșterea treptată a vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani, a fost impusă fără vot în parlament și era văzută ca una dintre principalele moșteniri economice ale lui Macron. Lecornu a declarat în parlament: „Voi propune, începând din toamnă, suspendarea reformei pensiilor din 2023 până la alegerile prezidențiale.” El a confirmat că „nu va avea loc nicio creștere a vârstei de pensionare până în ianuarie 2028.”
Impactul financiar al suspendării
Ministrul de Finanțe, Roland Lescure, a avertizat că suspendarea reformei va costa „miliarde” până în 2027. Lecornu a estimat că suspendarea va genera o pierdere de 400 de milioane de euro în 2026 și 1,8 miliarde de euro în 2027, beneficiind 3,5 milioane de persoane. El a subliniat că aceste costuri vor trebui compensate prin măsuri de economisire.
Provocările bugetare și politice
Franța se confruntă cu cea mai gravă criză politică din ultimele decenii, după ce Macron a convocat alegeri anticipate în 2024, rezultând un parlament divizat în trei blocuri aproximativ egale: stânga, extrema dreaptă și aliații centrali ai președintelui. Lecornu a cerut noului său cabinet să facă tot posibilul pentru a depăși impasul și a adopta un buget de austeritate până la sfârșitul anului.
Obiectivele economice ale guvernului
Macron a avertizat că orice vot pentru destituirea cabinetului va duce la alegeri anticipate. Lecornu se confruntă cu presiuni similare cu cele ale predecesorilor săi, Michel Barnier și François Bayrou, care au fost destituiți din cauza planurilor de reducere a cheltuielilor publice. Printre măsurile propuse de Lecornu se numără o „contribuție excepțională” din partea marilor companii și a celor mai bogate persoane din Franța.
Context economic
Raportul datoriei publice a Franței în raport cu PIB-ul se apropie de dublul limitei de 60% stabilite de regulile UE, iar deficitul a atins 5,8% din PIB anul trecut, aproape dublu față de ținta oficială a UE. Lecornu a subliniat că obiectivul principal va fi reducerea deficitului sub 5% din PIB pentru a proteja suveranitatea națională.
Concluzie
Decizia de suspendare a reformei pensiilor reflectă o încercare strategică a guvernului de a naviga printr-o criză politică profundă, dar va avea implicații financiare semnificative și va necesita măsuri de economisire pentru a compensa pierderile.
