Procesul lucrătorilor umanitari acuzați de migrație ilegală
Douăzeci și patru de foști lucrători umanitari, acuzați de facilitarea intrării ilegale a migranților în Grecia și de alte crime care pot duce la pedepse lungi de închisoare, urmează să apară în instanță pe insula Lesbos, într-un proces monitorizat îndeaproape la nivel internațional. Apărătorii drepturilor omului din întreaga lume, inclusiv Sarah Mardini, refugiată siriană imortalizată în filmul Netflix „The Swimmers”, vor depune mărturie în cadrul audierilor care încep joi în capitala insulei, Mytilene.
„După ani de întârzieri nejustificate, ne așteptăm ca procesul pe acuzații penale să înceapă în sfârșit,” a declarat Zacharias Kesses, avocatul care îi reprezintă pe șase dintre acuzați, inclusiv pe Mardini. „În centrul acestui caz se află o tentativă a autorităților de a criminaliza asistența umanitară, astfel încât toate aceste organizații de ajutor să părăsească Lesbos.”
Contextul crizei refugiaților
În 2015, în timpul crizei refugiaților, Lesbos, aflată la doar câțiva kilometri de coasta turcă, a fost în prima linie a celei mai mari mișcări de oameni de la al Doilea Război Mondial. Mai mult de 800.000 de bărbați, femei și copii, majoritatea fugind de conflictul devastator din Siria, au trecut prin această insulă în drum spre Europa. Ca răspuns, sute de umanitari și activiști s-au grăbit să ajute la granițele maritime și terestre ale Greciei.
Printre aceștia s-a numărat Mardini, o fostă înotătoare competitivă, care a revenit pe insulă după ce a salvat 18 pasageri împreună cu sora ei, Yusra, dintr-o barcă care se scufunda în timp ce încerca traversarea din Turcia. Deși numărul sosirilor a scăzut dramatic, Lesbos rămâne un magnet pentru cei care caută azil în Europa.
Acuzațiile și reacțiile internaționale
Audierea mult așteptată vine la șapte ani după arestarea celor 24 de lucrători umanitari, toți voluntari ai organizației de căutare și salvare, ERCI, care a fost desființată. Acuzațiile variază de la apartenența la o organizație criminală la „facilitarea intrării cetățenilor din țări terțe în țară” și spălare de bani, infracțiuni care se pedepsesc cu până la 20 de ani de închisoare conform legislației grecești. Grupurile pentru drepturile omului au descris acuzațiile ca fiind „farcice”.
Amnesty International, care trimite o echipă de 12 oficiali pentru a observa procesul, afirmă că acest caz a contribuit la crearea „unei atmosfere de ostilitate și intimidare împotriva organizațiilor societății civile și a indivizilor care ajută persoanele care fug de persecuție și război”.
Solidaritatea internațională și așteptările procesului
Defendenții, majoritatea în vârstă de 20 și 30 de ani la momentul arestării, au câștigat simpatie internațională. În ianuarie 2023, susținătorii au salutat respingerea acuzației mai ușoare de spionaj, considerată o contravenție sub legislația greacă, ca un indicator al nevinovăției lor. Anul trecut, într-o hotărâre considerată de referință, o instanță din Lesbos a aruncat la coș acuzațiile similare de spionaj împotriva altor 35 de lucrători umanitari, stabilind că nu există suficiente dovezi pentru a continua procesul.
În ambele cazuri, poliția greacă a susținut că activiștii au monitorizat semnalele radio maritime și au folosit aplicații de mesagerie criptată pentru a obține notificări avansate cu privire la locația bărcilor de contrabandă care se îndreptau spre țărmul turc.
Pe măsură ce defendenții au sosit pe Lesbos săptămâna aceasta, aceștia, ale căror vieți au fost efectiv suspendate de procedurile penale prelungite, și-au exprimat îngrijorarea cu privire la gravitatea acuzațiilor. Sean Binder, un irlandez născut în Germania care, la fel ca Mardini, a petrecut 100 de zile în închisoare după arestarea sa în 2018, a descris nervozitatea sa înainte de proces, chiar dacă a salutat începerea acestuia.
Concluzie
Dacă vor fi găsiți vinovați, acuzații vor putea face apel, dar avocații spun că procedura ar putea dura ani. „Desigur că sunt nervos,” a spus Binder, un avocat în formare. „Sincer, sunt bucuros că suntem aici… suntem acum în al șaptelea an și ne-am dorit doar să ajungem în acest punct, pentru că suntem destul de încrezători că realizarea de căutări și salvări nu este de fapt o crimă, iar o instanță va constata că este așa. Până atunci, va exista o suspiciune de criminalitate care va plana nu doar asupra noastră, ci asupra tuturor actelor de căutare și salvare, asupra umanității și solidarității.”
Înaintea procesului, Amnesty International a cerut autorităților grecești să renunțe la acuzații. „Sean a făcut ceea ce oricare dintre noi ne-am dori să facem în poziția lui: să ajute oamenii aflați în pericol pe una dintre cele mai mortale rute maritime din Europa,” a declarat Abu Zayed. „Acest lucru nu este doar uman – este legal și necesar. Este farcic ca acest proces să aibă loc.”
