Procurorii din Franța analizează dovezi pentru recuperarea bijuteriilor de la Louvre
Investigatori francezi analizează peste 150 de probe de ADN, amprente și alte urme lăsate de hoții care au pătruns în muzeul Louvre și au fugit cu bijuterii regale în valoare estimată de 88 milioane de euro. La cinci zile după acest jaf îndrăzneț, procurorul din Paris, Laure Beccuau, a declarat că are „o mică speranță” că bijuteriile ar putea fi recuperate și este „optimistă” în legătură cu rezultatele investigației.
Detalii despre jaful de la Louvre
Beccuau a menționat că se așteaptă ca, „în următoarele zile, rezultatele să ofere indicii, în special dacă autorii au antecedente penale”. Grupul de patru hoți a ajuns la Louvre duminică dimineață, la ora 9:30, într-o dubă de mobilă furată, echipată cu o scară extensibilă de 30 de metri. Doi dintre ei au urcat la galeria Apollo, unde sunt expuse bijuteriile regale ale Franței, au spart o fereastră nesecurizată și au folosit un feronerie pentru a deschide două vitrine, înainte de a scăpa pe motociclete conduse de ceilalți membri ai bandei.
Probele lăsate în urmă
Hoții au eșuat în tentativa de a incendia duba și au lăsat în urmă o cască, un feronerie și alte unelte. Toate aceste probe sunt analizate în laboratoare de criminalistică din Paris. De asemenea, analiza minuțioasă a filmărilor de pe camerele de supraveghere publice și private a ajutat investigatorii să urmărească traseul hoților în Paris și împrejurimi.
Investigarea jafului
Mai mult de 100 de anchetatori, inclusiv ofițeri de la BRB, unitatea de crimă organizată din Franța, lucrează la caz. Beccuau a declarat că se explorează toate ipotezele, inclusiv posibilitatea că hoții au avut ajutor din interiorul muzeului. Jafurile prezintă „toate semnele unei organizații: pregătire atentă, îndrăzneala modului de operare, tipul de bijuterii vizate și evadarea.” Întreaga operațiune a durat mai puțin de șapte minute.
Bijuteriile furate
Hoții au reușit să fugă cu opt piese din secolul al XIX-lea, inclusiv un colier din smaralde și diamante oferit de Napoleon I soției sale, Marie Louise, și o diademă cu 212 perle și aproape 2000 de diamante care a aparținut împărătesei Eugénie, soția lui Napoleon III. Există temeri că bijuteriile furate sunt prea ușor de recunoscut pentru a fi vândute în starea lor actuală, iar experții consideră că acestea ar putea fi dezmembrate pentru a fi vândute ca metale și pietre prețioase.
Consecințele jafului
Beccuau a subliniat că timpul este esențial și că, având în vedere atenția mediatică asupra jafului, există o speranță că „hoții nu vor îndrăzni să se îndepărteze foarte mult și putem recupera bijuteriile dacă ne mișcăm suficient de repede”. Directorul muzeului, Laurence des Cars, a recunoscut un „eșec teribil” al securității, menționând că acoperirea cu camere de supraveghere a fost „insuficientă” în zona de intrare a hoților.
În concluzie, jaful de la Louvre a evidențiat lacunele de securitate ale muzeului și a generat o investigație amplă, în încercarea de a recupera bijuteriile de o valoare inestimabilă.
