Progresele în combaterea corupției afectate de problema prescripției
Comisia Europeană subliniază că, deși autoritățile române au înregistrat „rezultate pozitive” în lupta împotriva corupției, aceste realizări sunt afectate de problema prescripției, care duce la închiderea rapidă a dosarelor. Raportul Comisiei Europene, referitor la statul de drept din România, indică faptul că, în 2024, Direcția Națională Anticorupție (DNA) a obținut 391 de condamnări și 147 de achitări.
Activitatea DNA și necesitatea de schimbări legislative
Raportul menționează că DNA continuă să lucreze la cazurile nesoluționate, în ciuda volumului mare de muncă și a numărului de plângeri noi primite. Comisia Europeană a remarcat, de asemenea, că DNA a beneficiat de echipamente moderne, precum instrumente de supraveghere și analize de date, care sprijină anchetele penale. De asemenea, se evidențiază dorința DNA de a modifica legislația pentru a permite anchetarea sub acoperire a infracțiunilor de corupție pentru o perioadă mai mare de un an, similar altor infracțiuni complexe.
Legislația recentă și provocările în combaterea corupției
O lege adoptată în decembrie 2024 a „consolidat incriminarea dării sau luării de mită” și a conferit DNA competențe exclusive în această privință. Magistrații au observat că corupția a devenit mai sofisticată, implicând forme complexe de abuz în serviciu și deturnare de fonduri, ceea ce complică stabilirea răspunderii penale.
Impactul prescripției asupra cazurilor de corupție
Raportul Comisiei Europene evidențiază că deciziile recente ale Curții Constituționale a României și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție au dus la închiderea multor cazuri de corupție și la anularea unor condamnări. În 2018, CCR a declarat neconstituțională întreruperea termenului de prescripție, ceea ce a dus la o Ordonanță de Urgență menită să abordeze această problemă. Totuși, aplicarea actualelor decizii judiciare pune în pericol cazurile de corupție investigate anterior, cu 307 inculpați scăpând de răspunderea penală din cauza prescripției în 2024.
Concluzie
Comisia Europeană atrage atenția asupra riscului sistemic ca un număr semnificativ de cauze penale să nu mai fie sancționate, ceea ce poate submina eforturile de combatere a corupției în România.
