Proteste în Serbia împotriva legii lui Kushner
Mii de persoane au ieșit marți în stradă la Belgrad pentru a protesta împotriva unei legi controversate, adoptate recent de parlamentul sârbe, care facilitează dezvoltarea unui complex imobiliar de lux pe amplasamentul fostului sediu al armatei iugoslave. Proiectul este realizat de compania Affinity Global Development, fondată de Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump.
Cauzele protestelor
Protestatarii au înconjurat o clădire simbolică, avariată în timpul bombardamentelor NATO din 1999, considerată de mulți sârbi un monument al arhitecturii moderniste și un memorial dedicat victimelor războiului. Aceștia acuză autoritățile că, prin această lege, pun interesele politice și economice înaintea valorilor culturale și istorice.
Declarațiile protestatarilor
Teodora Smiljanic, una dintre participantele la protest, a declarat pentru Reuters: „Am venit aici pentru a ne face auzită vocea. Președintele Vučić încearcă să-i facă pe plac lui Trump. Poate speră că, în schimb, Trump va ridica sancțiunile asupra companiei petroliere sârbe NIS, deținută de Rusia.”
Detalii despre noua lege
Noua lege, adoptată vineri, simplifică și accelerează procedurile administrative pentru compania lui Kushner, care urmează să construiască pe terenul fostului sediu militar un ansamblu de hoteluri, apartamente, spații comerciale și birouri. O parte dintre partidele de opoziție susțin că legea este neconstituțională și cer revocarea ei, însă majoritatea parlamentară apropiată președintelui Aleksandar Vučić a adoptat-o fără amendamente. Guvernul argumentează că proiectul va stimula investițiile străine și va consolida relațiile cu Statele Unite.
Controversa în jurul proiectului
Zdravko Ponoș, fost șef al Statului Major și actual lider al formațiunii Srbija Centar, a declarat pentru postul N1 că „Vučić încearcă să-l corupă pe Trump”. Compania Affinity Partners, care coordonează investițiile lui Kushner, nu a oferit încă un punct de vedere oficial cu privire la situația din Serbia. Controversa este alimentată și de faptul că, în noiembrie anul trecut, guvernul sârbe a retras statutul de monument protejat al fostului sediu militar, deschizând astfel calea pentru începerea lucrărilor.
Concluzie
Protestele din Serbia reflectă nemulțumirea cetățenilor față de prioritizarea intereselor economice în detrimentul patrimoniului cultural, evidențiind tensiunile politice interne și influența externă în deciziile guvernului sârbe.
