Provocări existențiale: Impactul tarifelor de 50% la oțel impuse de UE asupra industriei britanice
Anunțul tarifelor de import
Uniunea Europeană a anunțat marți impunerea unor tarife de import de 50% pentru oțel, fără excepții pentru metalul care traversează Canalul Mânecii. Aceasta reprezintă o lovitură dură pentru industria britanică a oțelului, având în vedere că UE este cel mai mare client al acesteia, 78% din exporturile britanice de oțel, adică 1,9 milioane de tone, fiind destinate blocului european în 2024. Tarifele punitive ar putea face multe produse britanice necompetitive aproape peste noapte.
Contextul istoric și economic
Dependența Regatului Unit de UE se datorează, în parte, proximității geografice, Irlanda fiind cel mai mare cumpărător din rândul țărilor UE. De asemenea, între 1973 și 2020, Regatul Unit a fost parte din UE, beneficiind de un spațiu economic comun care facilita accesul la piețele altor membri. Brexitul a lăsat Regatul Unit într-o poziție dezavantajată.
Motivația din spatele tarifelor
Industria de oțel a UE se confruntă cu dificultăți, având uzine care nu au fost modernizate de 40 de ani și costuri energetice ridicate, Germania având printre cele mai mari costuri din Europa. O amenințare majoră a fost surplusul de oțel din China, care a dus la scăderea prețurilor globale. Măsurile actuale de protecție împotriva dumpingului de oțel vor expira în iunie anul viitor, oferind Comisiei Europene o oportunitate de a interveni pentru a salva sectorul, care, conform comisarului industrial Stéphane Séjourné, este amenințat cu „colapsul”.
Propunerile Bruxelles-ului
Principala măsură propusă de UE este creșterea tarifului de bază pentru oțel la 50%, de la 25%. Totuși, vor exista cote de import fără taxe. Acestea vor permite importul a 18,3 milioane de tone anual, o reducere semnificativă de 47% comparativ cu cotele din 2024. Întrebarea esențială este cum va fi alocată această cotă mai mică. Dacă Regatul Unit ar primi o cotă echivalentă cu exporturile planificate, impactul ar fi limitat.
Reacția industriei britanice
Producătorii britanici de oțel au cerut guvernului să solicite excepții specifice pentru țară de la tarife și să reînnoiască rapid propriile măsuri de protecție pentru a preveni o inundație de oțel deviat. Comisia Europeană va adăuga, de asemenea, o condiție conform căreia doar oțelul „topit și turnat” în piețele exportatoare va fi considerat pentru cotele de import.
Impactul asupra comerțului global
Tarifele au ca țintă principală China, care nu este cel mai mare furnizor al UE după măsurile comerciale anterioare. India este cel mai mare furnizor direct al UE, cu exporturi de aproape 4 miliarde de euro în 2024. Oficialii UE consideră că surplusul de oțel din China a devenit „absolut insuportabil” și că absența unor măsuri de protecție ar fi „extrem de dăunătoare” pentru industrie.
Posibile alternative pentru industria britanică
Principalele destinații de export pentru oțelul britanic în 2024 sunt toate în UE. SUA, a șasea destinație, impune tarife de 25% pe importurile din Regatul Unit, dar oferă un avantaj comparativ față de alte țări care plătesc 50%. În afară de SUA, exporturile britanice de oțel se vor confrunta cu surplusul global de oțel chinezesc. Regatul Unit ar putea, de asemenea, să-și îndrepte atenția spre piața internă, unde importă de două ori mai mult oțel decât produce.
Reacția industriei europene
Thyssenkrupp, unul dintre cei mai mari producători de oțel din Europa, a exprimat temeri că industria se confruntă cu un „ștergător”, iar acțiunile companiilor europene au crescut în urma anunțului. Totuși, asociația producătorilor auto europeni s-a declarat îngrijorată de impactul inflaționist al tarifelor, considerând că acestea merg „prea departe”.
Concluzie
Impunerea tarifelor de 50% la oțel de către UE reprezintă o provocare semnificativă pentru industria britanică, cu implicații profunde pentru competitivitatea acestui sector, care ar putea suferi pierderi considerabile în urma acestor măsuri comerciale. Strategiile de adaptare vor fi esențiale pentru a răspunde acestor provocări economice.
