Provocările UE în era Putin-Trump-Xi
Moment crucial pentru viitorul financiar al Europei: prezentarea, de către Ursula von der Leyen, pe 16 iulie, a proiectului de buget al UE pentru următorii 7 ani. Cadrul financiar multianual (CFM), cunoscutul plan de cheltuieli pe termen lung, se va aplica între 2028 și 2034. Așteptările sunt ridicate, având în vedere că negocierile cu guvernele naționale vor necesita un acord în unanimitate.
Contextul economic și provocările actuale
Ursula von der Leyen a solicitat asistența lui Mario Draghi, fost prim-ministru al Italiei, pentru a revigora economia Uniunii Europene. Draghi a recunoscut dificultatea sarcinii, având în vedere provocările cu care se confruntă continentul: războiul comercial cu SUA, conflictul cu Rusia, concurența din partea Chinei, schimbările climatice, migrația internațională și ascensiunea extremei drepte.
Actualul buget al UE este de aproximativ 1.200 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă doar 1% din PIB-ul total al Uniunii, în comparație cu 48% pentru Germania și 57% pentru Franța. Observatori, inclusiv Draghi, consideră că investițiile din sectorul public al UE sunt insuficiente pentru a face față acestor provocări.
Propuneri și opinii privind bugetul
Există un dezacord semnificativ între statele membre privind mărimea bugetului. Unele țări cer o creștere zero, în timp ce altele, precum Franța, susțin dublarea bugetului. Jan Strasky, economist principal la OCDE, sugerează că o creștere de 20-30% ar putea îmbunătăți semnificativ eficiența bugetului.
OCDE a recomandat reprioritizarea fondurilor existente pentru a se concentra pe apărare și pe o piață a energiei electrice mai integrată. De asemenea, este necesar un transfer mai mare al cheltuielilor publice către Bruxelles pentru coordonarea proiectelor transfrontaliere.
Prioritățile bugetului european
Zsolt Darvas, de la think tank-ul Bruegel, propune o dublare a bugetului pentru a finanța tranziția climatică și datoriile acumulate în timpul pandemiei. Studiul subliniază că provocările actuale necesită răspunsuri coordonate și resurse suficiente, însă bugetul UE rămâne ancorat în trecut.
Darvas sugerează o creștere a bugetului la aproximativ 2% din PIB, pentru a susține o parte din suma suplimentară de 800 de miliarde de euro anual necesară relansării competitivității economice. Totuși, țări precum Germania și Țările de Jos se opun oricărei creșteri a bugetului.
Resursele și condiționalitatea bugetului
Un aspect crucial în negocierea bugetului este identificarea surselor de finanțare. Comisarul european pentru buget, Piotr Serafin, a promis un pachet ambițios de resurse proprii, dar există îngrijorări legate de acceptabilitatea politică și socială a acestora.
Suedia, de exemplu, se opune introducerii de noi taxe europene și preferă să se concentreze pe redefinirea priorităților în cadrul bugetului. De asemenea, se discută despre condiționalitatea ajutoarelor financiare pentru țările care nu respectă standardele democratice, cum ar fi Ungaria și Polonia.
Concluzie
Amploarea și domeniul de aplicare ale bugetului final al UE vor reflecta răspunsul colectiv al blocului la provocările internaționale actuale. Acordul necesar între cele 27 de state membre va determina flexibilitatea și capacitatea de reformă a bugetului, în contextul unei lumi în continuă schimbare.
