Redimensionarea aparatului public din România
Consilierul prezidențial Radu Burnete a discutat la Digi24 despre necesitatea redimensionării aparatului public în cadrul „de-al doilea pachet al austerității”. Burnete a subliniat că, deși România se află în media europeană în ceea ce privește dimensiunea sistemului public raportat la numărul de locuitori și PIB-ul pe cap de locuitor, există probleme semnificative în ceea ce privește ocuparea forțată a muncii și evaziunea fiscală.
Problemele sistemului public
Burnete a semnalat că doar 64% dintre români sunt angajați, ceea ce înseamnă că lipsesc aproximativ 1.000.000 de contribuabili care ar trebui să sprijine sistemul public. De asemenea, economia gri și neagră, împreună cu o evaziune fiscală ridicată, afectează bugetul și capacitatea de a susține serviciile publice.
Aspiratiile românilor vs. realitatea fiscală
Românii aspiră la numeroase servicii publice, inclusiv educație și sănătate gratuite, dar, în același timp, preferă o fiscalitate redusă. Burnete a afirmat că nu este posibil să se obțină atât servicii publice de calitate, cât și taxe mici, având în vedere toleranța mare față de evaziunea fiscală. Politicienii au încercat să rezolve această discrepanță prin împrumuturi, ceea ce a dus la un deficit de 9%.
Exemple internaționale
Burnete a menționat că țări precum Bulgaria și Republica Moldova au făcut progrese mai mari în domeniul fiscalității decât România. ANAF a început să colecteze date semnificative de la companii și cetățeni, însă este necesară o analiză mai profundă a acestora pentru a identifica anomaliile fiscale.
Concluzie
Discuțiile despre redimensionarea aparatului public și despre reformele fiscale sunt esențiale pentru a asigura sustenabilitatea serviciilor publice în România, în contextul unei economii cu o rată mare de evaziune fiscală și o ocupare a forței de muncă insuficientă.
