Presiuni asupra lui Radu Miruță
Radu Miruță a dezvăluit că a fost supus unor presiuni după ce a început să verifice performanța directorilor din companiile de stat, în special la Salrom. Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului a menționat că a primit telefoane în care i s-a sugerat să nu conteste anumite „obișnuințe” din cadrul statului român.
Obișnuințe deranjante în statul român
Miruță a explicat că a fost avertizat prin intermediul unor cunoscuți că anumite practici nu ar trebui deranjate, în special cele legate de indemnizațiile directorilor și contractele încheiate la Salrom. „Au fost discuții directe în care mi s-a spus că nu e bine să mă apuc să deranjez niște obișnuințe în statul român”, a declarat el.
Investigarea directorilor Salrom
Ministrul a subliniat că directorii din companiile de stat nu au criterii de performanță adecvate, iar evaluările sunt făcute pe baza unor variabile economice care nu reflectă creșterea reală. Radu Miruță a menționat că, de exemplu, directorii de la Salrom pot rămâne în funcție chiar dacă îndeplinesc doar 75% din obiectivele asumate, care sunt deja foarte scăzute.
Mașina electrică și cheltuielile Ministerului
Miruță a adus în discuție o mașină electrică „scumpă” care era încărcată pe cheltuiala Ministerului Economiei. El a afirmat că a fost deranjat de această situație, având în vedere că banii erau ai contribuabililor. „Era la încărcat cu firul, pe banii ministerului, adică ai dumneavoastră, ai mei, ai celor care plătesc”, a explicat el, adăugând că a fost surprins de abordarea colegilor săi care considerau normală utilizarea resurselor publice în acest mod.
Posibilitatea depunerii unei plângeri
În ceea ce privește depunerea unei plângeri la Parchet, Miruță a declarat că va acționa doar dacă va obține dovezi suficiente. „În prezent, e doar o iradiere pe care o simt. Dacă voi avea dovezi, le voi face publice”, a concluzionat el.
Concluzie
Declarațiile lui Radu Miruță subliniază provocările cu care se confruntă reformele în sectorul public din România, evidențiind presiunile care pot exista în sistemul de stat și nevoia de transparență și responsabilitate în gestionarea resurselor publice.
