Războiul hibrid ne înconjoară, iar noi suntem ignoranți. Importanța vocii cetățenilor din Jilava
O zi de discuții cu locuitorii comunei Jilava, situată la nici 15 kilometri de București, a scos în evidență efectele războiului hibrid pe care îl trăim. Acest tip de război, care profită de vulnerabilitățile societății și „se joacă cu mintea oamenilor”, s-a manifestat în alegerile prezidențiale din 2025, unde George Simion a obținut 62% din voturi.
Reporterii au încercat să discute cu cetățenii despre starea lor de spirit, iar concluziile au arătat o slăbire a moralului și a capacității de rezistență. Un locuitor a afirmat: „Viața merge înainte, bătrânețea la fel”, subliniind dificultățile economice cu care se confruntă.
Un alt locuitor a menționat că se confruntă cu probleme financiare legate de medicamente și costurile de trai, având o preferință pentru Călin Georgescu, pe care l-a considerat capabil să aducă schimbări economice. O altă residentă a exprimat temeri că copiii săi ar putea fi trimiși la război, subliniind dorința de a rămâne în țară și a avea condiții mai bune pentru tineri.
Un bărbat care l-a votat pe Nicușor Dan a observat că este important ca președintele să asculte vocea poporului și să se concentreze pe nevoile acestuia. Iar un pensionar a declarat că tinerii din ziua de azi se confruntă cu vremuri dificile.
Mulți locuitori au refuzat să discute cu presa, arătând o neîncredere în autorități și în politică. Această pierdere a încrederii este un efect al războiului hibrid, a subliniat Constantin Ionescu, fost consilier de stat, care a avertizat încă din 2022 că România se află în plin război hibrid.
Potrivit specialiștilor, războiul hibrid nu este un concept nou, ci o utilizare sincronizată a diverselor instrumente de putere pentru a exploata vulnerabilitățile din societate. Radu Magdin a explicat că acțiunile se desfășoară într-o „zonă gri”, fără declarații oficiale de război, iar Corneliu Bjola a adăugat că acest tip de război se manifestă prin dezinformare și polarizare socială.
„Cetățeanul obișnuit este ținta finală a războiului hibrid”, a evidențiat Ionescu, care a menționat că acest tip de agresiune slăbește moralul și capacitatea de reacție a societății. El a subliniat că războiul hibrid are loc în mințile oamenilor și că inamicul exploatează vulnerabilități cheie ale României, cum ar fi neîncrederea în instituții și fragmentarea spațiului public.
Printre vulnerabilitățile României se numără neînțelegerea fenomenului războiului hibrid, lipsa gândirii critice și corupția. Ionescu a afirmat că educația este esențială pentru a pregăti cetățenii să facă față acestor provocări.
Rusia este considerată principalul inamic în acest context, având ca scop erodarea încrederii în liderii naționali și polarizarea societății. Magdin a explicat că scopul acestor acțiuni este de a influența deciziile politice și a alimenta diviziunile între statele occidentale.
Experții subliniază că România trebuie să lupte împotriva războiului hibrid fără a renunța la valorile democratice. Instituțiile statului trebuie să comunice eficient cu cetățenii și să dezvolte o capacitate de reacție clară și coerentă pentru a contracara această amenințare.
Reziliența cetățeanului obișnuit, bazată pe educație și gândire critică, este esențială pentru a face față provocărilor impuse de războiul hibrid. România are nevoie de un plan coerent și de cooperare eficientă cu partenerii din UE și NATO pentru a contracara aceste amenințări.
