Reacția MAE român la analiza SVR privind „cenzura ideologică” din România
Purtătorul de cuvânt al Ministerului român al Afacerilor Externe, Andrei Țărnea, a reacționat la un articol publicat în revista oficială a Serviciului rus de Informații Externe (SVR), care a calificat alegerile prezidențiale din România, în urma cărora Nicușor Dan a devenit președinte, drept un exemplu de „cenzură ideologică” care reduce la tăcere opoziția politică din Uniunea Europeană.
„Remarcăm, nu fără surprindere, interesul neobosit pe care Federația Rusă, prin Serviciul rus de Informații Externe, îl manifestă față de alegerile din România, în timpul derulării acestora sau ulterior. Atunci când nu provoacă nedumerire, specificul mecanismelor democratice și soliditatea acestora par să fie elemente de constantă iritare la Moscova. În context, ar fi doar de remarcat ridicolul situației de a primi lecții despre democrație dintr-un spațiu în care alegerile libere sunt mimate de peste 20 de ani și în care opoziția este redusă la tăcere, arestată sau eliminată fizic. În Rusia de astăzi, gesturi umane, firești, simple, cum ar fi să ajuți civili ucraineni sau să depui un buchet de flori în memoria lui Boris Nemțov, te pot costa libertatea,” a scris Andrei Țărnea pe rețeaua socială X.
Articolul din publicația SVR, intitulat „Mărirea și decăderea UE”, semnat de Aleksei Anatolievici Gromîko, director al Institutului pentru Europa al Academiei de Științe a Rusiei, afirmă că „astăzi, cenzura ideologică din cadrul UE a atins un nivel fără precedent”. În plus, se subliniază că intimidarea dizidenților și a opoziției politice devine din ce în ce mai urâtă, exemplificată prin recentele alegeri prezidențiale din România și prin verdictul instanței franceze în cazul lui Marine le Pen, care a fost împiedicată să participe la campania prezidențială din 2027.
În articol, conducerea UE este acuzată că încearcă să „prelungească cât mai mult criza ucraineană” și că „refuză să recunoască interesele legitime de securitate ale Rusiei”. Se menționează, de asemenea, că „oricine se disociază de acest curent mainstream devine o țintă a presiunilor și a tentativelor de ostracizare, cum s-a întâmplat în cazul Budapestei, Bratislavei și al Belgradului.”
SVR a susținut pe față candidatul prorus la alegerile prezidențiale din România, Călin Georgescu, afirmând că Ursula von der Leyen a cerut ca acesta să aibă interdicție la alegerile prezidențiale reluate în luna mai. „Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a jucat un rol-cheie în recunoașterea ca invalide a rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale din România, a cerut autorităților actuale de la București să îi interzică lui Georgescu să participe la scrutinul din luna mai. Ea a avertizat că, dacă acest reprezentant al «forțelor non-sistem» își continuă campania electorală, Uniunea Europeană va restricționa accesul României la fondurile sale,” conform comunicatului SVR.
Așadar, se consideră că „după un atac asupra lui Georgescu, este foarte probabil ca mainstream-ul liberal european să facă noi încercări de a înăbuși disidența în UE. Principala lor țintă va fi Ungaria, ca «bastion al conservatorismului european», iar un bun pretext vor fi viitoarele alegeri parlamentare din această țară de anul viitor.”
