Reducerea fondurilor anti-malarie și impactul său devastator
Contribuțiile reduse din partea țărilor bogate la un fond anti-malarie ar putea duce la o resurgere a bolii, costând milioane de vieți și miliarde de lire sterline până la sfârșitul decadelor, conform unei analize recente. Lupta împotriva malariei se confruntă cu noi amenințări, inclusiv vreme extremă și crize umanitare care cresc numărul de persoane expuse, precum și cu o rezistență biologică tot mai mare la insecticide și medicamente.
Avertizări din partea experților
Gareth Jenkins, de la Malaria No More UK, a afirmat: „Reducerea finanțării riscă cea mai mortală resurgere pe care am văzut-o vreodată.” Analiștii susțin că impactul asupra Africii subsahariene va fi considerabil, iar liderii din regiune au făcut apel la G7 pentru menținerea investițiilor. De asemenea, au solicitat sectorului privat și persoanelor cu averi mari să intervină, subliniind că un control mai bun al bolii ar stimula creșterea economică și comerțul.
Estimările impactului tăierilor de fonduri
Raportul a estimat că reducerea finanțării Fondului Global pentru Combaterea SIDA, Tuberculozei și Malariei, care caută donații pentru a acoperi costurile din 2027 până în 2029, ar putea duce la 33 de milioane de cazuri suplimentare și 82.000 de decese, precum și la o pierdere de 5,14 miliarde de dolari (£3,83 miliarde) în PIB până în 2030. Dacă fondurile ar scădea cu 20% față de runda anterioară, efectele vor fi devastatoare.
Consecințele unui vid de finanțare
Dacă un vid de finanțare ar duce la prăbușirea completă a controlului preventiv al malariei, se estimează că ar exista 525 de milioane de cazuri suplimentare, 990.000 de decese și o pierdere de 83 de miliarde de dolari în PIB. Aproape 750.000 dintre aceste decese ar fi ale copiilor sub cinci ani, ceea ce ar reprezenta „pierderea unei generații din cauza malariei”, au avertizat autorii raportului.
Importanța finanțării complete
În contrast, dacă Fondul Global ar primi suma completă de 18 miliarde de dolari pe care o solicită, ar exista o creștere de 230 de miliarde de dolari în PIB, 865 de milioane de cazuri mai puține și 1,86 milioane de decese mai puține. Joy Phumaphi, de la Alianța Liderilor Africani pentru Malarie, a subliniat importanța alocării bugetelor interne pentru sănătate și, în special, pentru malarie.
Provocările financiare și apelul la acțiune
Țările africane, deja afectate de datoriile mari și de șocurile economice cauzate de Covid-19, se confruntă cu o epidemie în creștere de boli non-comunicabile. Phumaphi a exprimat îngrijorarea că țările donatoare ar putea promite sume mai mici decât în runda anterioară, dar a recunoscut pledoaria substanțială a unor țări precum Germania, care a promis un miliard de dolari.
Implicarea sectorului privat și a donatorilor
Fostul ministru al sănătății din Botswana a declarat că speră ca indivizii bogați, sectorul privat și fundațiile să intervină: „Când vorbim despre productivitate și potențial economic pe care Africa îl pierde, ne referim la investiții și piețe pentru sectorul privat.” Omul de afaceri nigerian Aliko Dangote a încurajat pe alții să se alăture în completarea gap-ului de finanțare, afirmând: „Malaria nu este doar o criză de sănătate; este o frână de 83 de miliarde de dolari asupra creșterii și antreprenoriatului Africii.”
Impactul malariei asupra economiei
Impactul malariei asupra PIB-ului a fost evaluat prin factori precum întreruperea școlii, absențele angajaților și efectul asupra turismului și agriculturii. Fundația Gates, care susține Fondul Global, contribuie, de asemenea, la finanțarea secțiunii de dezvoltare globală a publicației Guardian.
În concluzie, reducerea fondurilor destinate combaterii malariei ar putea avea consecințe devastatoare asupra sănătății publice și economiilor din Africa, subliniind urgența menținerii sprijinului financiar internațional.
