Reflecții asupra Dialogului Shangri-La: Îndoieli europene față de inițiativele americane și tensiuni între India și Pakistan
Întâlnirea de securitate Dialogul Shangri-La din Singapore a fost marcată de rivalitatea dintre SUA și China, însă retragerea relativă a Beijingului a expus o nouă diviziune: tensiunile dintre SUA și Europa cu privire la Asia. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a avertizat că China reprezintă o amenințare „iminentă”, dar a subliniat că europenii ar trebui să se concentreze asupra securității europene, în timp ce își cresc bugetele militare.
„Am prefera cu mult ca echilibrul covârșitor al investițiilor europene să fie pe acel continent… pentru a putea folosi avantajul nostru comparativ ca națiune indo-pacifică în susținerea partenerilor noștri”, a declarat Hegseth. De asemenea, a remarcat absența omologului său chinez, Dong Jun, în condițiile în care Beijingul a trimis o echipă de cercetători militari de nivel inferior la acest eveniment.
Un alt aspect important al evenimentului a fost prezența delegațiilor militare de înalt nivel din India și Pakistan, acestea venind după patru zile de ciocniri intense suspendate printr-un armistițiu pe 10 mai. Cele două delegații, conduse de cel mai înalt ofițer militar din India și de președintele șefilor de stat major din Pakistan, s-au evitat pe coridoarele hotelului Shangri-La.
În ceea ce privește angajarea în Asia, unele națiuni europene au semnalat că nu vor fi influențate de solicitările administrației americane, insistând că vor rămâne atât în spațiul asiatic, cât și în cel european. „Securitatea Europei și securitatea Pacificului sunt foarte interconectate”, a declarat șefa diplomației europene, Kaja Kallas. Ea a subliniat că, dacă sunt îngrijorați de China, ar trebui să fie la fel de îngrijorați de Rusia, menționând asistența chineză pentru efortul de război al Rusiei în Ucraina.
Președintele francez Emmanuel Macron a subliniat că Franța rămâne o putere indo-pacifică, făcând referire la prezența colonială în Noua Caledonie și Polinezia Franceză, precum și la amplasarea a peste 8.000 de soldați în întreaga regiune. „Nu suntem nici China, nici SUA, nu dorim să depindem de niciuna dintre ele”, a declarat Macron, pledând pentru o coaliție a „celei de-a treia căi” între Europa și Asia.
De asemenea, atașații militari regionali și analiștii sugerează că prezența europeană în regiune, precum și ambițiile lor, nu vor fi ușor de schimbat. Desfășurările militare sunt planificate pe o perioadă de decenii, iar relațiile comerciale și de apărare se extind pe termen lung. Vizita unui portavion britanic în Singapore face parte dintr-un program menționat pentru prima dată în 2017, subliniind sprijinul britanic pentru libertatea de navigație în Marea Chinei de Sud.
Raportul de luna trecută al Institutului Internațional de Studii Strategice (IISS) a evidențiat legăturile de apărare pe termen lung și în expansiune ale firmelor europene în Asia, în ciuda competiției din partea Arabiei Saudite și Emiratelor Arabe Unite. Cheltuielile pentru apărare în Asia au crescut cu 46% în decada până în 2024, atingând 629 de miliarde de dolari.
Remarcile lui Hegseth au rezonat printre oficialii finlandezi, care consideră că Moscova este mai importantă decât Indo-Pacificul, având în vedere lungimea frontierei ruso-finlandeze. „Când apărarea Europei este într-o formă bună, atunci veți avea resurse pentru a face ceva mai mult”, a declarat ministrul finlandez al apărării, Antti Hakkanen. „Toate țările europene trebuie să își concentreze atenția principală asupra apărării europene, astfel încât Statele Unite să își poată asuma o parte mai mare în zona Indo-Pacificului”, a adăugat Hakkanen.
