Reforma Administrativă: Întârzieri și Provocări
În prezent, statul român se confruntă cu lipsa unei baze de date actualizate referitoare la angajații din administrația publică locală. Kelemen Hunor, liderul UDMR, a subliniat că nu există o evidență clară a posturilor ocupate sau vacante, ceea ce îngreunează procesul decizional al autorităților centrale. Deși este cunoscut numărul posturilor aprobate la începutul anului și ordinele emise de prefecți, informațiile disponibile nu reflectă realitatea din teren, lăsând autoritățile fără date precise pentru județe și localități.
Probleme de Standardizare și Raportare
Kelemen Hunor a menționat că raportarea informațiilor variază semnificativ între diferitele autorități, ceea ce complică și mai mult situația. Această lipsă de standardizare este motivul pentru care deciziile sunt amânate, fiind necesară o clarificare a datelor pe care se bazează autoritățile. El a semnalat, de asemenea, că în județele Mureș și Sălaj, la prima raportare, nu apare niciun angajat care să lucreze cu fonduri europene, ceea ce este considerat improbabil.
Propunerea de Reformă a Structurii Administrative
Liderul UDMR a sugerat ca prefecții să fie transferați de la Ministerul de Interne la Ministerul Dezvoltării, argumentând că aceasta este zona în care se realizează administrația locală. El a explicat că Ministerul Dezvoltării deține doar date din luna februarie și a subliniat necesitatea unei reforme administrative care să permită o funcționare mai eficientă a sistemului. Kelemen Hunor a propus o mutare rapidă a prefecților pentru a facilita o gestionare mai bună a problemelor administrative.
Finalizarea Proiectului de Reformă
Kelemen Hunor a anunțat că proiectul privind administrația publică va fi finalizat în aproximativ două săptămâni. Acesta a subliniat că reforma nu trebuie să se limiteze la reduceri de personal, ci să vizeze o îmbunătățire a funcționării sistemului. El a afirmat că o reformă reală presupune schimbarea modului în care funcționează administrația, nu doar tăierea locurilor de muncă sau creșterea impozitelor.
Concluzie
Reforma administrativă în România se află într-un stadiu critic, cu provocări semnificative legate de lipsa unei baze de date actualizate și de standardizarea raportării. Propunerile de schimbare a structurii administrative ar putea contribui la o gestionare mai eficientă a resurselor și la o îmbunătățire a serviciilor publice.
