Reprezentantul României la ECOFIN: Fără strategii de creștere a veniturilor, e necesară ajustarea cheltuielilor
România trebuie să se prezinte în fața partenerilor europeni cu un plan clar pentru reducerea cheltuielilor și a deficitului bugetar considerabil. Totuși, în absența unui consens politic, acest plan nu a fost încă elaborat. Secretarul de stat din Ministerul Finanțelor, Alin Andrieş, care reprezintă România la ECOFIN, a explicat că măsurile fiscale nu pot fi analizate fără a fi adoptate de Guvern sau Parlament. Astfel, eventualele măsuri fiscale ar putea fi discutate în a doua săptămână din luna iulie, cu condiția să fie aprobate până atunci.
Andrieş a participat la reuniunea Consiliului Afaceri Economice și Financiare, unde s-a subliniat că România nu a implementat măsuri eficiente ca răspuns la recomandările Comisiei Europene pentru corectarea deficitului bugetar. „În cazul în care, după 15 octombrie, se constată că România nu a adoptat măsurile necesare, se pot lua măsuri pe cadrul european, inclusiv suspendarea fondurilor europene”, a afirmat Andrieş.
Deoarece România nu a adoptat măsuri pentru creșterea veniturilor, cheltuielile vor trebui ajustate la 2,8% în acest an și la 2,6% în anul următor. „Conform celor comunicate de reprezentanții Comisiei Europene, având în vedere evoluția de la începutul anului, se va ajusta traiectoria ratelor de creștere maximă a cheltuielilor nete. Așadar, în 2025, cheltuiala maximă va fi de 2,8%, iar pentru 2026, de 2,6%”, a explicat secretarul de stat.
Traiectoria de ajustare a cheltuielilor nete vizează atingerea unui deficit fiscal sub 3% din PIB până la finalul anului 2030. Andrieş a subliniat că, cu cât perioada de implementare a măsurilor este mai scurtă, cu atât amplitudinea acestora ar trebui să fie mai mare. De exemplu, un efect de 1% din PIB necesită un procent de 1% dacă este aplicat la începutul anului, 2% dacă este aplicat la finalul primului semestru și 4% dacă este aplicat la finalul trimestrului trei.
Consiliul ECOFIN a lansat o procedură de deficit excesiv (EDP) împotriva României la 3 aprilie 2020, subliniind că țara continuă să înregistreze deficite publice ridicate, ce depășesc valoarea de referință de 3% stabilită în tratate. Răspunsul României la Recomandarea Consiliului din 21 ianuarie 2025 a fost considerat insuficient, cheltuielile nete crescând mai rapid decât s-a recomandat. Acest lucru duce la un deficit public persistent, punând în pericol corectarea la timp a deficitului excesiv până în 2030.
Planul Bugetar-Structural al României, aprobat pe 21 ianuarie 2025, urmărește stabilizarea datoriei publice și reducerea deficitului bugetar sub 3% în perioada 2025-2031, în contextul în care România se află printre primele locuri în UE cu un nivel al investițiilor publice de peste 7% din PIB. România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB, iar după primele patru luni din 2025, deficitul s-a situat la 2,95% din PIB.
