Introducere
Capitala României, București, depășește anual valorile limită admise pentru pulberi în suspensie (PM10 și PM2.5), oxizi de azot și alți poluanți. Măsurile adoptate pentru protejarea sănătății populației sunt, însă, minime și adesea doar declarative.
Exemple de bune practici în alte capitale europene
Marile capitale europene, precum Paris și Madrid, au implementat politici ferme pentru a combate poluarea. Parisul a declarat zonele centrale ca zone cu emisii scăzute (ZFE), restricționând accesul mașinilor poluante, extinzând transportul public și amenajând „păduri urbane” și coridoare verzi. Madrid, prin planul Madrid 360, a impus interdicții pentru motoarele diesel vechi și a investit în rețele de senzori pentru monitorizarea calității aerului, având un sistem de alertă în timp real pentru populație.
Problemele Bucureștiului
În București, stațiile oficiale de monitorizare a calității aerului nu reflectă realitatea terenului. Zilele cu trafic intens sau inversiune termică transformă zone întregi, în special cartierele de blocuri vechi, în focare de poluare. Factorii care contribuie la această situație includ:
- traficul rutier haotic
- lipsa spațiilor verzi
- șantierele neprotejate
- arderile necontrolate
Lipsa unei strategii coerente
Primăria Capitalei nu dispune de o strategie clară pentru reducerea poluării sau protejarea locuitorilor vulnerabili, precum copiii, vârstnicii și persoanele cu boli respiratorii. În schimb, sectoarele din București au început să implementeze inițiative locale care, deși insuficiente, contribuie la reducerea poluării.
Inițiative locale
Sectorul 3 a adoptat măsuri precum extinderea spațiilor verzi și reamenajarea trotuarelor cu materiale care nu ridică pulberi. De asemenea, s-au realizat plantări masive de arbori, cu scopul de a reduce nivelul poluanților atmosferici. Administrația acestui sector investește în proiecte de infrastructură pentru a diminua blocajele de trafic, o sursă majoră de poluare.
Ce este necesar pentru un aer mai curat?
Pentru a îmbunătăți calitatea aerului din București, sunt necesare următoarele măsuri:
- implementarea unui sistem integrat de măsurare și alertă a calității aerului
- declararea de zone cu emisii reduse în centrul și în zonele aglomerate
- impunerea de standarde ecologice pentru transportul public și privat
- extinderea perdelelor verzi și a vegetației urbane
- investiții în infrastructură pentru a diminua blocajele din trafic
Concluzie
Problema poluării aerului în București necesită o abordare serioasă și coordonată din partea autorităților. Doar prin implementarea unor măsuri concrete, orașul poate deveni un loc mai sănătos pentru toți locuitorii săi.
