Resursa prețioasă din China pentru care se duelază forțele occidentale
China produce întreaga cantitate mondială de samariu, un metal rar esențial pentru Statele Unite și aliații săi în refacerea stocurilor de avioane de vânătoare, rachete și alte echipamente militare. Controlul strict al Beijingului asupra exporturilor de magneți rezistenți la căldură, fabricați din minerale rare, a evidențiat o vulnerabilitate majoră în lanțul de aprovizionare al armatei americane. Fără acești magneți, Statele Unite și aliații săi din Europa se confruntă cu dificultăți în refacerea stocurilor de echipamente militare recent epuizate.
De mai bine de un deceniu, Statele Unite nu au reușit să dezvolte o alternativă pentru aprovizionarea cu un tip specific de pământuri rare necesare fabricării magneților pentru rachete, avioane de vânătoare, bombe inteligente și alte echipamente militare. Mineralele rare sunt o problemă centrală în negocierile comerciale dintre Statele Unite și China, care au loc la Londra.
Pe 4 aprilie, China a suspendat exporturile a șapte tipuri de metale rare, inclusiv magneții fabricați din acestea. Ministerul Comerțului din China a anunțat că aceste materiale au utilizări atât civile, cât și militare, iar exporturile vor fi permise doar cu licențe speciale, măsura având scopul de a „protejarea securității naționale”. Deși au fost eliberate unele licențe pentru magneți care conțin disprosiu și terbiu, utilizate în industria auto, acestea nu sunt adecvate pentru aplicațiile militare.
Lockheed Martin, principalul utilizator american de samariu, folosește aproximativ 50 de kilograme de magneți de samariu în fiecare avion de vânătoare F-35. Cu toate acestea, oficialii din administrația Biden au fost îngrijorați de lipsa unei surse interne de samariu pentru armata americană, ceea ce a dus la semnarea unor contracte pentru construirea a două fabrici de producție a samariului, care însă nu au fost realizate din motive comerciale.
Interruperea aprovizionării cu samariu coincide cu eforturile Statelor Unite și ale aliaților din Europa de a-și reface stocurile de armament avansat, grav afectate de livrările către Ucraina și Israel. China a impus recent sancțiuni unor contractori militari americani din cauza rolului lor în aprovizionarea Taiwanului, interzicând legăturile financiare cu aceștia.
Reglementările Departamentului Apărării al SUA stipulează că turnarea sau topirea magneților militari trebuie să se facă în Statele Unite sau într-o țară prietenă, dar importul ingredientelor poate proveni din orice țară, ceea ce a permis ca samariul să fie importat din China. Problema dependenței de China pentru samariu nu este nouă, armatele occidentale având o istorie de dependență de rafinăriile din Baotou, China.
Începând cu anii 1970, armatele occidentale se bazau pe o singură fabrică din Franța, care s-a închis în 1994 din motive ecologice. În 2009, Congresul american a ordonat elaborarea unui plan pentru a rezolva problema dependenței de China. Aceasta a fost accentuată de oprirea livrărilor către Japonia a pământurilor rare în 2010, ceea ce a determinat SUA să investească în refacerea minei de pământuri rare Mountain Pass, care a fost redeschisă în 2014, dar a intrat în faliment în 2015 din cauza competitivității scăzute față de producția chineză.
În prezent, noua companie MP Materials a achiziționat mina Mountain Pass și a reluat operațiunile, dar inițial a exportat minereul în China pentru prelucrare. Recent, Departamentul Apărării a acordat companiei MP 35 de milioane de dolari pentru a începe producția de samariu. De asemenea, administrația Biden a alocat 351 de milioane de dolari companiei australiene Lynas Rare Earths pentru construirea unei fabrici în Texas, însă aceasta nu a fost construită, după ce autorizația de exploatare în Malaezia a fost reînnoită.
MP Materials este dispusă să instaleze echipamentele de prelucrare a samariului doar dacă clienții oferă condiții financiare favorabile. Această situație a generat dezamăgire în rândul oficialilor și companiilor implicate în procesul de aprovizionare.
