Rezumatul de luni: Cum Pride-ul de la Budapesta s-a transformat într-o impresionantă manifestație de opoziție față de Orbán
Bună dimineața. În 1997, Budapesta a devenit prima capitală din Europa Centrală și de Est care a organizat un marș Pride. Trei decenii mai târziu, această manifestare este bine consolidată ca fiind cel mai mare eveniment LGBTQ+ din Ungaria, fiind descrisă de un deputat al opoziției ca “o expresie vitală a bucuriei, rezistenței și vizibilității”. Sâmbătă, Pride-ul de la Budapesta a contestat ambițiile iliberale ale lui Viktor Orbán, iar cu steaguri rainbow fluturând sub un cer senin, au fost prezenți până la 200.000 de participanți din 30 de țări – cel mai mare număr de participanți înregistrat vreodată – pentru a afirma că au câștigat, cel puțin pentru moment.
De mai bine de un deceniu, Orbán și partidul său național-conservator Fidesz, care se prezintă ca apărători ai valorilor tradiționale creștine și familiale, au condus o campanie hotărâtă împotriva drepturilor LGBTQ+. Anul acesta, au interzis Pride-ul, provocând o reacție puternică din partea organizatorilor, activiștilor pentru drepturi și politicienilor europeni, zeci dintre aceștia participând în semn de solidaritate.
De ce a fost interzis Pride-ul?
Până la alegerea lui Orbán și Fidesz în guvern, Ungaria era un far progresist în blocul est-european, abrogând legile discriminatorii și legalizând parteneriatele civile între persoane de același sex în 2007. Însă progresul a fost dramatic inversat. Pe măsură ce partidele de extremă dreaptă câștigă teren pe continent, Budapesta a devenit un jucător de frunte în războiurile culturale din Europa, iar Pride-ul a devenit ținta preferată.
Sub conducerea lui Orbán, guvernul a adoptat o nouă constituție care interzice căsătoriile între persoane de același sex, iar ulterior a restricționat adopțiile de către cuplurile de același sex și a definit unitatea familială exclusiv ca fiind căsătoria heterosexuală. În 2021, guvernul a adoptat o lege de “protecție a copiilor” care interzicea “reprezentarea sau promovarea” homosexualității sau a schimbării de gen pentru minori. Aceasta interzicea practic persoanelor LGBTQ+ să apară în materialele educaționale destinate celor sub 18 ani.
Anul acesta, parlamentul a adoptat o nouă legislație care modifică legea adunărilor, făcând ilegală participarea la evenimente precum Pride care încalcă măsurile de “protecție a copiilor” și autorizând utilizarea tehnologiei de recunoaștere facială pentru a identifica și amenda persoanele din mulțime.
Cum a avut loc marșul Pride?
Restricțiile recente au provocat proteste din partea comunității LGBTQ+ din Ungaria și un val de sprijin din afara acesteia. Amnesty International a criticat aceste măsuri ca fiind “un atac frontal asupra comunității LGBTI din Ungaria” și o “încălcare flagrantă” a obligațiilor de libertate de exprimare și adunare. Peste 120.000 de persoane din 73 de țări au semnat o petiție cerând poliției să permită desfășurarea marșului în mod pașnic.
Deși poliția ungară a confirmat că era ilegal să participe la Pride, primarul liberal al Budapestei, Gergely Karácsony, a găsit o portiță legală. El a spus că adunarea va avea loc, deoarece, atâta timp cât este organizată de primărie, poliția nu va putea interveni, evenimentele municipale nefiind supuse autorizării oficiale.
Guvernul a continuat să insiste asupra interdicției. Cu câteva zile înainte de marș, ministrul ungar al justiției, Bence Tuzson, a scris către 33 de ambasade străine care susțineau drepturile LGBTQ+, avertizându-le să stea departe. Cu toate acestea, organizatorii Pride-ului au răspuns cu o scrisoare a lor, insistând că marșul nu era “interzis sau ilegal”. Mai mult, 20 de guverne europene au semnat o declarație colectivă criticând interdicția, iar peste 70 de eurodeputați au promis să participe la paradă.
Ce urmează?
Participarea atât de multor politicieni europeni ar putea provoca reacții în Bruxelles. Comisia Europeană examinează deja utilizarea de către Budapesta a tehnologiei de recunoaștere facială în timp real, pe care grupurile pentru drepturile digitale și umane o consideră o “încălcare flagrantă” a legii UE referitoare la inteligența artificială. În Ungaria, faptul că atâția participanți au declarat că sunt acolo nu doar pentru a apăra comunitatea LGBTQ+, ci și pentru a protesta împotriva represiunei guvernamentale mai largi asupra libertăților democratice, precum și dimensiunea uriașă a paradei – estimată între 180.000 și 200.000 de persoane, comparativ cu un record anterior de 35.000 – vor fi, cel puțin, o rușine pentru Orbán.
Ce va face Orbán în continuare rămâne de văzut. Premierul a afirmat înainte de marș că Ungaria este o “țară civilizată” și că poliția nu va “desființa” parada, dar a promis în același timp “consecințe legale”. Repercusiunile pentru participanți ar putea începe să apară odată ce atenția s-a îndepărtat, Orbán având interesul de a alimenta diviziunile înainte de alegeri. “Amenzile ar putea începe să fie aplicate în câteva luni. Este posibil să vedem o reprimare mai insidioasă,” a prezis un observator.
“Oamenii sunt sincer îngrijorați de un posibil impact asupra locurilor lor de muncă și studiilor. Arată cât de departe se întind tentaculele guvernului.”
