Procentul tinerilor NEET în Europa
În 2024, 11% dintre persoanele cu vârste între 15 și 29 de ani din Europa nu aveau un loc de muncă și nu urmau niciun program de educație sau formare profesională. Ponderea acestor tineri variază între 4,9% în Țările de Jos și 19,4% în România, conform datelor Eurostat. Acești tineri reprezintă factori cheie ai schimbării sociale și economice, însă mulți nu sunt „nici angajați, nici încadrați în educație sau formare”, conform unui raport al OCDE.
Obiectivele Uniunii Europene și realitatea din România
Uniunea Europeană își propune să reducă procentul de 11% sub 9% până în 2030, dar doar 11 din 34 de țări europene au atins deja acest obiectiv în 2024. România se confruntă cu o pondere ridicată a tinerilor NEET, având și o diferență semnificativă între sexe. În raport cu alte țări, România se situează pe locul trei în ceea ce privește rata tinerilor care nu sunt angajați și nu urmează studii, după Turcia (25,9%) și Bosnia și Herțegovina (22,2%).
Diferențele între sexe în România
În România, 14% dintre tinerii bărbați și 25,2% dintre tinerele de sex feminin nu sunt angajați și nu urmează studii. Aceasta reflectă o preocupare majoră referitoare la rezultatele școlare slabe ale tinerilor, care contribuie la procentul ridicat de NEET.
Compararea ratelor NEET în Europa
În rândul celor cinci economii mari din Europa, patru au rate NEET peste media UE, inclusiv Italia (15,2%), Franța (12,5%), Regatul Unit (12,1%) și Spania (12%). Germania are cea mai mică rată, cu 8,5%. Țările nordice, precum Țările de Jos (4,9%), Islanda (5,0%) și Suedia (6,3%), înregistrează performanțe superioare în acest domeniu.
Starea tinerilor în afara forței de muncă
Motivul principal pentru ratelor ridicate NEET este că tinerii sunt fie șomeri, fie în afara forței de muncă. În majoritatea țărilor, ponderea celor care se află în afara forței de muncă depășește cea a șomerilor. În România, 5,4% dintre tineri sunt șomeri, comparativ cu 14% care se află în afara forței de muncă. Această situație contribuie la creșterea ratei NEET.
Concluzie
Rata ridicată a tinerilor NEET din România subliniază necesitatea unor măsuri eficiente pentru a aborda problemele educaționale și de integrare profesională ale tinerilor, având implicații semnificative asupra viitorului economic și social al țării.
