Deficitul Guvernamental în Uniunea Europeană
Conform datelor publicate de Eurostat, deficitul guvernamental ajustat sezonier a scăzut în Uniunea Europeană și în zona euro în primul trimestru al anului 2025, comparativ cu ultimul trimestru din 2024. România se menține în fruntea listei țărilor din UE cu cel mai mare deficit, înregistrând o scădere de la 9,6% din PIB în T4 2024 la 7,5% din PIB în T1 2025.
Compararea Deficitelor între Țările Membre
În Uniunea Europeană, deficitul guvernamental ajustat sezonier a scăzut de la 3,3% din PIB la 2,9% din PIB. România este urmată în clasament de Franța, cu un deficit de 5,6% din PIB, și Belgia, cu 5,5% din PIB. La polul opus, Cipru a înregistrat un excedent guvernamental de 5,6% din PIB, iar Grecia a avut un excedent de 4,2% din PIB.
Datoria Publică în Uniunea Europeană
Eurostat a raportat și datele referitoare la datoria publică a țărilor membre. Raportul datorie-PIB a crescut în zona euro la 88% și în UE la 81,8%. În România, acest raport a crescut cu un punct procentual, atingând 55,8% din PIB, de la 54,8% din PIB în T4 2024. Comparativ cu T1 2024, datoria guvernamentală a crescut de la 51,7% din PIB.
Creșterea Raportului Datorie-PIB
De la un trimestru la altul, 16 state membre au înregistrat o creștere a raportului datorie-PIB, cu cele mai mari creșteri observate în Austria și Slovacia (ambele cu 3,5 puncte procentuale), Slovenia (2,9 puncte procentuale) și Italia (2,5 puncte procentuale). Comparativ cu situația din T1 2024, 13 state membre au înregistrat o creștere, Polonia având cea mai mare creștere, de 6,1 puncte procentuale.
Contextul Economic al României
La finele primului trimestru din 2025, România a înregistrat un deficit bugetar de 9,3%, conform datelor Comisiei Europene, iar gradul de îndatorare a fost de 54,8% în 2024. Datoria guvernamentală a României a ajuns la 998,196 miliarde lei în T1 2025, comparativ cu 963,941 miliarde lei în T4 2024.
Concluzie
România continuă să se confrunte cu un deficit bugetar semnificativ, ceea ce poate avea implicații asupra stabilității economice și financiare a țării în contextul tendințelor economice din Uniunea Europeană.
