România în recesiune tehnică: Avertizări și perspective
Economia României a intrat în recesiune tehnică, după ce Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut timp de două trimestre consecutive. Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România, a subliniat că perspectivele economice sunt dificile: „Economia nu merge bine. Nu va merge bine anul acesta, poate nici anii următori. Va fi greu de ieșit din această situație”, a declarat acesta pentru Digi24.ro.
Detalii despre scăderea PIB-ului
Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), PIB-ul în trimestrul IV din 2025 a fost cu 1,9% mai mic față de trimestrul III, iar în trimestrul anterior a scăzut cu 0,2% față de trimestrul II. Aceasta îndeplinește condițiile pentru a fi considerată recesiune tehnică. Codirlașu a adăugat că scăderea de 1,9% este îngrijorătoare și confirmă recesiunea, deși România a înregistrat o creștere anuală de aproximativ 0,6% pentru 2025.
Ce reprezintă recesiunea tehnică?
Recesiunea tehnică este o definiție statistică care apare atunci când PIB-ul unei țări scade timp de două trimestre consecutive. Aceasta nu indică neapărat o criză economică severă, ci mai degrabă o perioadă de încetinire economică. Economiștii subliniază că economia evoluează în cicluri, alternând între expansiune și stagnare. De obicei, recesiunile tehnice sunt de scurtă durată și pot fi urmate de reveniri rapide, în funcție de politicile economice implementate.
Reducerea consumului și impactul asupra economiei
Codirlașu a menționat că principalul factor care a dus la contracția economică este reducerea consumului, în condițiile unei inflații de aproximativ 10% și creșteri salariale de doar 5%. Aceasta a dus la o scădere semnificativă a puterii de cumpărare. În aceste condiții, consumul nu va contribui semnificativ la creșterea economică în perioada următoare. O eventuală revenire ar putea proveni din investiții și fonduri europene, dar este necesară implementarea reformelor necesare pentru accesarea acestora.
Deficitul bugetar și riscurile economice
Codirlașu a avertizat că situația economică actuală este legată de un deficit bugetar ridicat, corectat prin majorări de taxe și inflație, măsuri care au redus puterea de cumpărare și au afectat economia privată. El a subliniat că reducerea deficitului ar trebui realizată prin diminuarea cheltuielilor publice, nu prin creșterea taxelor. De asemenea, a menționat riscul unei perioade de stagflație, caracterizată prin stagnare economică și inflație ridicată, o combinație dificil de gestionat.
Declarațiile oficialilor despre recesiunea tehnică
Premierul Ilie Bolojan a afirmat că recesiunea tehnică face parte din „costul anticipat și inevitabil” al tranziției de la un model economic bazat pe consum și deficit către unul bazat pe investiții și productivitate. El a subliniat că România nu traversează o criză, ci o perioadă de ajustare. Consilierul Victor Giosan a explicat că recesiunile tehnice sunt fenomene normale în ciclurile economice, mai ales după perioade lungi de creștere accelerată.
Concluzie
Evoluția economiei României în următorii ani va depinde în mare măsură de politicile fiscale și de capacitatea autorităților de a reduce dezechilibrele bugetare și de a susține investițiile, cu perspective de creștere moderate pentru 2026.
