România, pe locul 2 în UE la creșterea prețurilor industriale
Prețurile producției industriale în Uniunea Europeană au scăzut cu 0,2% în octombrie 2023, în timp ce în zona euro scăderea a fost de 0,5%, conform Eurostat. În contrast, România a înregistrat o creștere a prețurilor industriale de 9,4% comparativ cu anul anterior, plasându-se pe locul 2 în UE, după Bulgaria, care a avut un avans de 17,6%. Institutul Național de Statistică (INS) confirmă o creștere de 8% față de octombrie 2022.
Factori care contribuie la creșterea prețurilor
Principala cauză a acestor scumpiri este sectorul energetic, unde prețurile au crescut cu peste 16%. Această majorare influențează întreaga economie industrială, generând scumpiri în lanț. În luna octombrie, prețurile bunurilor de capital și bunurilor de folosință îndelungată au crescut cu 1,6%, iar bunurile de uz curent cu 1,5%. Comparativ cu luna precedentă, prețurile industriale au urcat cu 0,1%, indicând o stabilizare a piețelor industriale europene.
România în topul creșterilor de prețuri
Raportările arată că România se află pe lista țărilor cu cele mai mari creșteri de prețuri industriale, alături de Bulgaria și Estonia. Datele INS pentru octombrie 2023 confirmă această tendință, cu o creștere de 8% a prețurilor producției industriale față de octombrie 2022. În perioada august-septembrie, majorarea a fost de 1%.
Impactul scumpirilor pe sectoare
Industria energetică este cea mai afectată, cu o creștere de 20,54% în producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze și apă caldă. Alte sectoare, cum ar fi salubritatea și gestionarea deșeurilor, au avut scumpiri de 11,48%, în timp ce industria prelucrătoare a avansat cu 3,62%, iar industria extractivă cu 3,41%. Aceste creșteri nu sunt izolate, ci reflectă un fenomen mai larg în întreaga economie industrială.
Explicații pentru diferențele față de media UE
Diferența dintre România și media UE se datorează în principal a două cauze: scumpirile mai mari în sectorul energetic și structura industriei românești, care depinde în mare măsură de consumul intern. Aceasta face ca variațiile de costuri să fie resimțite mai rapid și mai acut.
Concluzie
România continuă să se confrunte cu creșteri semnificative ale prețurilor industriale, în contrast cu tendințele de scădere observate la nivel european, ceea ce poate avea implicații importante asupra competitivității economice și asupra consumatorilor.
