România rămâne fără euro: motivele blocării adoptării
Bulgaria a devenit, pe 1 ianuarie 2026, al 21-lea stat membru al zonei euro, în timp ce România continuă să rămână în afara monedei unice. Aceasta se datorează deficitului bugetar ridicat, dezechilibrelor fiscale și lipsei unui consens politic privind adoptarea euro.
Deficitul bugetar și stabilizarea financiară
România se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, ceea ce reprezintă un obstacol major în calea aderării la zona euro. Conform sondajului Eurobarometru realizat pentru Comisia Europeană, sprijinul public pentru adoptarea monedei euro în România este de aproximativ 59%. Analiștii estimează că va dura câțiva ani pentru ca țara să-și stabilizeze finanțele publice, oferind o perspectivă realistă pentru aderare.
Contextul politic și social
În contextul inflației ridicate și al măsurilor de austeritate, subiectul adoptării euro a dispărut din principalele dezbateri publice. Măsurile de austeritate și ascensiunea extremei drepte înaintea alegerilor din 2028 contribuie la stagnarea discuțiilor privind moneda unică.
Compararea situației cu alte state UE
Ungaria, cu un sprijin public de aproximativ 72% pentru euro, se confruntă, de asemenea, cu blocaje politice. Premierul Viktor Orbán se opune integrării mai profunde cu UE, iar constituția consacră forintul ca monedă națională. În Polonia, sprijinul public pentru euro este de 45%, dar oficialii afirmă că nu intenționează să adopte moneda unică, considerând că economia poloneză este „fericită” cu moneda națională.
Poziția țărilor care evită euro
Cehia, cu un sprijin public de 30% pentru euro, nu are planuri concrete pentru adoptarea monedei, iar Suedia menține acest subiect ca unul minor după un referendum din 2003 în care o majoritate a respins euro. De asemenea, Danemarca beneficiază de un opt-out care îi permite să rămână în afara zonei euro, cu un sprijin public de aproximativ 33% pentru adoptarea monedei unice.
Concluzie
În concluzie, România rămâne fără euro din cauza deficitului bugetar ridicat și lipsei unui consens politic, în timp ce alte state din UE se confruntă cu provocări similare. Stabilizarea financiară și condițiile politice interne vor influența viitoarea aderare la zona euro.
