România se confruntă cu pierderi de 7,8 miliarde de euro din cauza neimplementării reformelor PNRR
România riscă pierderi estimate la 7,8 miliarde euro din cauza neimplementării reformelor prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), conform unor declarații recente. Comisia Europeană a impus condiții ferme și riguroase pentru investițiile din PNRR, iar rigiditatea acestor criterii este amplificată de situația fiscală fragilă a țării.
Negocierile cu Comisia Europeană s-au încheiat recent, iar una dintre principalele probleme este lipsa de corelare între reformele fiscale și cele privind cheltuielile, precum și ritmul scăzut de implementare a investițiilor asumate. Criteriile stipulează că investițiile trebuie să aibă un progres fizic de minimum 50% pentru a securiza fondurile, iar termenul limită pentru implementarea acestora este 31 august 2026.
Printre cele mai afectate domenii se numără sănătatea, cu o pierdere estimată de 920 milioane euro, infrastructura de mediu cu 2,29 miliarde euro, educația cu 728 milioane euro, eficiența energetică cu 1,02 miliarde euro, infrastructura de transport cu 1,98 miliarde euro și digitalizarea IMM-urilor cu 728 milioane euro.
Marcel Boloș a menționat că s-au încercat propuneri pentru noi proiecte de investiții, dar, din cauza situației bugetare actuale, acest lucru nu a fost posibil. De asemenea, unele contracte de finanțare sunt încă în stadii incipiente, fără achiziții publice finalizate, ceea ce pune în pericol realizarea lor.
O problemă majoră este cererea de plată nr. 4, care cuprinde reformele esențiale pentru modernizarea statului, ce nu poate fi transmisă Comisiei Europene până la finalizarea renegocierii. Boloș subliniază că România are nevoie de transparență și asumarea responsabilității pentru a salva fondurile din PNRR.
În prezent, România a încasat efectiv 10,7 miliarde euro din PNRR, iar sumele suspendate de la Comisia Europeană din cererea de plată 3 sunt de 870 milioane euro. Plățile efectuate către beneficiari totalizează 8,23 miliarde euro, iar restul de plată, dacă toate investițiile s-ar implementa în proporție de 100%, ar fi de aproximativ 20 miliarde euro, un lucru considerat aproape imposibil.
Riscurile identificate includ pierderea a 7,8 miliarde euro din PNRR și riscul ca investiții de 26,9 miliarde euro să rămână fără sursă de finanțare. Boloș a menționat că finalizarea renegocierii cu Comisia Europeană este esențială pentru a avansa și a găsi soluții alternative de finanțare.
În concluzie, România se află într-un moment critic în implementarea PNRR, iar deciziile rapide și asumate sunt necesare pentru a evita pierderi semnificative și a asigura finalizarea proiectelor de investiții.
