Amânarea sancțiunilor nucleare împotriva Iranului
Rusia și Iran ar putea susține o amânare de șase luni înainte ca puterile europene să reimpună sancțiuni ample ale Națiunilor Unite împotriva Iranului, din cauza refuzului acestuia de a permite inspectorilor ONU accesul la siturile nucleare, după atacul israeliano-american din luna iunie. Franța, Marea Britanie și Germania, cunoscute sub denumirea de E3, au amenințat de mult timp că vor declanșa un mecanism de „snapback” al sancțiunilor în Consiliul de Securitate al ONU înainte de 18 octombrie, când un acord nuclear considerat defunct, încheiat cu 10 ani în urmă între Teheran și marile puteri, expiră.
Întâlniri și negocieri
Oficiali de rang înalt din Iran și din cele trei mari puteri europene urmează să se întâlnească marți la Geneva pentru a discuta cerințele occidentale. Oficialii occidentali au declarat că vor aștepta până la sfârșitul lunii august pentru a decide dacă Iranul este serios în privința negocierilor ulterioare, extinderea de șase luni fiind condiționată de seriozitatea Iranului în discuțiile cu Statele Unite. Un oficial din E3 a afirmat: „Vrem să vedem dacă iranienii sunt credibili în privința unei extinderi sau dacă ne înșală. Vrem să vedem dacă au făcut progrese în condițiile pe care le-am stabilit pentru a extinde termenul.”
Rolul Rusiei și al Chinei
Rusia și China, doi dintre cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate, nu pot exercita dreptul de veto asupra „snapback”-ului dacă Europa decide să acționeze. Președintele iranian, Masoud Pezeshkian, a discutat cu Vladimir Putin în weekend, iar raportele sugerează că Rusia ar fi dispusă să susțină extinderea de șase luni cu posibila aprobată a SUA. O propunere de rezoluție rusească care face ca termenul de șase luni să fie extins este deja în circulație la sediul ONU din New York.
Condițiile europene
Condițiile europene includ reluarea inspecțiilor, contabilizarea stocului mare de uraniu foarte îmbogățit al Iranului și reluarea discuțiilor diplomatice cu SUA. Liderul suprem iranian, Ayatollah Ali Khamenei, a exclus posibilitatea de a avea discuții directe cu Washingtonul, dar a lăsat deschisă posibilitatea unor negocieri prin intermediari, fie din Oman, fie din Norvegia.
Presiunea timpului și posibilele consecințe
E3 a amenințat că va declanșa snapback-ul până la sfârșitul lunii august, o mișcare care ar minimiza riscul de obstrucție din partea Rusiei, deoarece Moscova va prelua președinția Consiliului de Securitate al ONU în septembrie. O propunere contrară a Rusiei ar include o extensie a „snapback”-ului cu condiția ca acesta să nu poată fi declanșat cel puțin în perioada de șase luni. Această perioadă ar fi, de asemenea, extinsă conform propunerii rusești.
Starea programului nuclear iranian
Starea reală a programului nuclear iranian nu este cunoscută, deși Donald Trump afirmă că acesta a fost distrus. Iranul admite că a îmbogățit uraniul până la o puritate de 60%, un pas scurt de la aproximativ 90% necesară pentru arme nucleare, ca represalii pentru retragerea SUA din acordul nuclear în 2018. Iranul insistă că nu are intenția de a construi o bombă nucleară.
Criticile aduse IAEA
Iranul a criticat sever Agenția Internațională pentru Energie Atomică (IAEA), considerând că aceasta susține afirmațiile SUA că Iranul ar putea ascunde un program nuclear militar secret. Însă IAEA a afirmat că, deși nu poate garanta că programul nuclear al Teheranului este complet pașnic, nu are informații credibile despre un program coordonat de arme în Iran.
Concluzie
Discuțiile de la Geneva vor avea un accent puternic asupra pregătirii Iranului de a-și îndeplini obligațiile conform Tratatului de neproliferare nucleară, în vederea reluării inspecțiilor. Iranul susține că daunele suferite de siturile sale nucleare necesită un nou plan cu agenția, care va fi mai restrictiv.
