Decizia Curții de Apel Ploiești privind dosarul lui Sebastian Ghiță
Curtea de Apel Ploiești a restituit dosarul ”Taxă pentru contracte IT” către DNA, în care Sebastian Ghiță, fost deputat PSD, a fost trimis în judecată în octombrie 2022. Instanța a respins contestațiile DNA și ale inculpaților, menținând deciziile Tribunalului Prahova din decembrie și iulie 2023, care au constatat neregularitatea dosarului și au restituit cazul la procuror.
Neregularitățile dosarului
Judecătorul de Cameră Preliminară a concluzionat că dosarul a fost prost întocmit, excluzând mai multe probe conform unor decizii ale Curții Constituționale. Instanța a constatat neregularitatea rechizitoriului emis de DNA pe 17 octombrie 2022, precizând insuficiența descrierii elementelor necesare pentru tipicitatea infracțiunilor imputate și a acțiunilor de instigare la fals.
Deciziile instanței au inclus excluderea din materialul probator a unor înscrisuri, informații electronice și declarații ale martorilor, în conformitate cu deciziile CCR.
Acuzațiile împotriva lui Sebastian Ghiță
Sebastian Ghiță este acuzat de trafic de influență și instigare la fals, alături de Cristian Anăstăsescu și Bogdan Padiu. Dosarul a fost deschis în februarie 2017 de DNA Ploiești și finalizat abia în octombrie 2022. Procurorii susțin că Ghiță ar fi obținut comisioane sub formă de contracte fictive pentru a facilita obținerea de contracte IT de către diverse companii, suma totală a comisioanelor fiind de aproape 30 de milioane de lei.
Detalii despre contractele IT
Potrivit DNA, între 2007 și 2014, Ghiță a primit comisioane de la companii IT pentru a-i ajuta să obțină contracte cu statul. Acestea includ:
- 4,1 milioane de lei de la UTI Systems pentru obținerea a 7 contracte cu Transelectrica.
- aproape 6 milioane de lei de la UTI Grup pentru un contract cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
- aproape 23 de milioane de lei de la Siveco România pentru diverse contracte cu CNAS și alte instituții publice.
Schema de obținere a comisioanelor
Ghiță ar fi obținut comisioanele prin încheierea de contracte fictive între firmele sale și companiile IT care câștigau contracte de la stat. Aceste firme pretindeau că prestează servicii IT, însă, conform declarațiilor martorilor, nu au prestat nimic, serviciile fiind realizate de companiile IT.
Contextul dispariției dosarului
Ghiță a fugit din țară în decembrie 2016, după ce a pierdut imunitatea parlamentară, având cunoștință despre dosarul în care era vizat. Mărturiile martorilor sugerează că Ghiță a fost informat despre ancheta în curs înainte de a părăsi România.
Concluzie
Dispariția acestui dosar și neregularitățile constatate de instanță subliniază provocările sistemului judiciar în gestionarea cazurilor de corupție, în special în ceea ce privește personalitățile politice influente.
