Vigilante antiimigranți în Europa
Un grup de bărbați îmbrăcați în cămăși negre, cu o cruce de fier, a mărșăluit prin centrul Reykjavik-ului, atrăgând atenția într-o seară animată de vineri. În Polonia și Olanda, vigilantele s-au adunat la granița cu Germania, pregătiți să întoarcă orice solicitanți de azil pe care îi întâlneau. La Belfast, aceștia au umblat după apus, cerând documentele de identitate ale migranților și persoanelor de culoare. Aceste grupuri fac parte dintr-un nou val de vigilante antiimigranți care au apărut în ultimele luni în Europa, prezentându-se ca o forță de protecție. Cu toate acestea, cei care au studiat fenomenul avertizează că acțiunile lor agravează adesea problemele de securitate, semănând frică și alimentând extrema dreaptă.
Impactul acțiunilor vigilante
Tore Bjørgo, profesor la Universitatea din Oslo și fost director al Centrului pentru Cercetări asupra Extremismului, afirmă că majoritatea acestor acțiuni sunt simbolice și nu opresc migrarea sau nu creează mai multă siguranță pe străzi. „Este un spectacol pentru media și adesea pentru scopuri politice, deoarece organizațiile de extremă dreaptă folosesc adesea acest lucru pentru a obține publicitate și a recruta noi membri”, a explicat el.
În luna trecută, în Torre-Pacheco, Spania, bărbați mascați și cu bastoane au participat la a patra noapte de revolte antiimigranți. Europa a văzut valuri de vigilante antiimigranți, adesea apărute pe fondul unei retorici mai dure privind migrarea. Spania a experimentat zile de turbulențe în provincia Murcia, în timp ce Belfast s-a confruntat cu o campanie de intimidare împotriva persoanelor de culoare. În Polonia, „patrulele cetățenești” s-au adunat la granița cu Germania, susținând că prezența lor este necesară pentru a împiedica migranții să treacă între cele două țări.
Răspunsul autorităților și al societății civile
Acțiunile vigilante sunt descrise de apărătorii drepturilor și de guverne ca fiind fundamentate pe frică și alimentate de dezinformare. În perioada premergătoare unrestului din Spania, mesajele rasiste pe rețelele sociale au crescut cu 1.500%, conform unei monitorizări a guvernului central. Fundația Helsinki pentru Drepturile Omului din Varșovia a legat acțiunile din Polonia de „o narațiune politică radicalizantă care înfățișează migrarea ca o amenințare, alimentând temerile sociale și neîncrederea față de instituțiile statului”.
Bjørgo a subliniat că foarte puține dovezi sugerează că vigilantele fac oamenii să se simtă mai în siguranță; dimpotrivă, stilul lor militant afișează o capacitate de violență care este înfricoșătoare, mai ales pentru minorități. „Mulți dintre participanți sunt infractori cunoscuți, iar prezența lor generează mai multă frică decât un sentiment de siguranță”, a adăugat el.
Profilul vigilantele și implicațiile sociale
Vigilantismul oferă un mijloc de reașezare a imaginii personale pentru unii membri ai acestor grupuri. Cercetările realizate asupra unui grup din Norvegia în 2016 au arătat că mulți membri aveau antecedente penale, inclusiv violență domestică și trafic de droguri. Bjørgo a explicat că este o modalitate de a-și îmbunătăți imaginea în comunitate, un spectacol de masculinitate și protecție a femeilor.
Recent, în Islanda și Irlanda de Nord, s-au raportat cazuri în care infractorii condamnați au fost principalii actori ai acestor mișcări. Președintele sindicatului național al poliției din Islanda a declarat că vigilantele au făcut amenințări împotriva celor care le-au criticat, inclusiv că femeile trebuie să fie „tăcute pentru totdeauna”.
Influența pe rețelele sociale
Deși numărul lor este relativ mic, impactul acestor grupuri pe rețelele sociale și în mass-media le permite să reconfigureze percepția publicului asupra migrației. Dr. Matthijs Gardenier, sociolog la Universitatea Paul-Valéry Montpellier, a observat cum vigilantele din Marea Britanie, în special, au reușit să genereze o atenție media semnificativă prin imagini postate online, care au fost vizualizate milioane de ori.
Aceste vigilante au devenit parte dintr-un ecosistem mai larg, contribuind la construirea cazului pentru cei care susțin că migrația trebuie abordată exclusiv prin măsuri de securitate, precum ziduri și garduri la frontieră. Gardenier a subliniat că, deși acest proces a început înainte ca aceste grupuri să existe, ele întăresc această tendință și alimentează faptele celor care doresc ca granițele să acționeze ca un dispozitiv masiv de securitate.
Concluzie
Activitățile vigilante antiimigranți din Europa nu doar că generează frică și tensiune socială, dar contribuie și la consolidarea extremei drepte și a unei percepții negative asupra migranților, influențând astfel opinia publică și politicile de migrație.
