Sesiune de informare: Cum pregătirea globală a evitat o tragedie cauzată de tsunami
Bună dimineața. Ieri, unul dintre cele mai puternice cutremure înregistrate vreodată a lovit o regiune puțin populată din estul îndepărtat al Rusiei. Acesta a declanșat un tsunami care a început să traverseze oceanul cu sute de mile pe oră. Ce a urmat a fost o cursă împotriva timpului – sistemele de avertizare timpurie au intrat în alertă pe măsură ce valurile se îndreptau spre coastele Japoniei, Hawaii și coasta de vest a Statelor Unite. Daunele par să fi fost minore până acum, iar acest lucru se datorează, în parte, unui efort global de răspuns la dezastre foarte bine coordonat. Peste trei milioane de oameni au fost avertizați cu succes să își evacueze locuințele.
Rolul Centrului de Avertizare Tsunami din Pacific
La baza acestei reacții remarcabile s-a aflat Centrul de Avertizare Tsunami din Pacific (PTWC), cu sediul în Hawaii. Fondat în 1949, în anii 1960, acesta monitoriza tsunami pe tot parcursul oceanului. O echipă mică de experți a identificat mărimea și adâncimea cutremurului, iar o avertizare de tsunami a fost declanșată imediat. Totul a funcționat ca un ceasornic – viteza și precizia lor ar putea să fi salvat mii de vieți, iar evacuații temporari au fost deja lăsați să se întoarcă acasă.
Amenințările asupra sistemelor de avertizare
Acest tip de muncă ar putea fi sub amenințare. PTWC este parte a unei agenții guvernamentale din SUA care a fost afectată de reduceri bugetare din partea administrației Trump. Pentru a înțelege de ce răspunsul a fost atât de eficient și de ce finanțarea acestor sisteme de avertizare este atât de valoroasă, am discutat cu Ilan Kelman, profesor de dezastre și sănătate la University College London.
Detalii despre cutremur și tsunami
Cutremurul cu magnitudinea 8.8 a avut loc în dimineața de ieri, în apropierea peninsulei Kamchatka din Rusia. Ruptura s-a produs de-a lungul unei falii de sute de kilometri, unde placa Pacificului se scufundă sub placa nord-americană. Acesta este unul dintre cele mai mari falii de pe Pământ, numită falia megathrust, iar părți din aceasta sunt sub apă, ceea ce înseamnă că există întotdeauna un risc de tsunami. Cutremurul a avut loc la 47 de kilometri sub nivelul mării și a generat unde de șoc pe o rază de 300 de kilometri. Tsunamii călătoresc prin ocean cu aproximativ 800 de kilometri pe oră, astfel că unele comunități au avut doar câteva minute de avertizare, în timp ce cele aflate pe cealaltă parte a oceanului au avut câteva ore.
Impactul tsunami-ului
Epicentrul a fost în apropierea orașului rus Petropavlovsk-Kamchatsky, care are o populație de 180.000 de oameni. Locuitorii au fugit spre interior pe măsură ce porturile au fost inundate, iar la 200 de mile nord, vulcanul Klyuchevskoy a erupt. În Kamchatka, au fost observate înălțimi maxime ale valurilor de tsunami de 4 metri. Unele clădiri din zona costieră a Severo-Kurilsk din Rusia au fost distruse, potrivit oficialilor locali. Kremlinul a declarat că sistemele de alertă „au funcționat bine” în răspunsul la cutremur și că nu au fost înregistrate victime.
Eficiența sistemului de avertizare
Autoritățile locale au fost clare în privința modalităților de evacuare și au oferit locații specifice în peste o duzină de națiuni. În Hawaii, de exemplu, sirenele de avertizare a tsunami-ului au sunat, iar evacuările au fost ordonate în unele zone costiere. Oamenii au primit alerte pe telefoanele lor, toate insulele activând centrele de operare de urgență și deschizând adăposturi. În Japonia, aproape două milioane de oameni au fost ordonați să se deplaseze spre zone mai înalte.
Concluzie
Experiența acumulată în urma dezastrelor anterioare, cum ar fi tsunami-ul din 2004, a jucat un rol esențial în salvarea vieților. Deși tsunami-ul din 2023 nu a provocat daune semnificative, eficiența reacției globale și a sistemelor de avertizare a fost evidentă, subliniind importanța continuării finanțării și sprijinului pentru aceste inițiative esențiale.
