Presiunea asupra personalului din aviație și impactul asupra siguranței
Piloții și echipajul de cabină de la companiile aeriene europene se simt din ce în ce mai presați să lucreze ore îndelungate și să ascundă semnele de oboseală, ceea ce afectează siguranța, conform unui studiu realizat de Universitatea Ghent din Belgia. Reducerea costurilor și urmărirea profitului la companiile aeriene au slăbit „sistematic” siguranța, iar mulți angajați epuizați se simt prea intimidați pentru a contesta deciziile managementului.
Rezultatele studiului și preocupările personalului
Studiul, care a implicat 6.900 de lucrători, a evidențiat îngrijorările echipajului de cabină, care se simte împins să efectueze vânzări la bord de parfumuri și alcool, ceea ce contravine rolului lor de a menține siguranța și bunăstarea pasagerilor. Cercetătorii au observat că pandemia COVID-19 a accelerat declinul condițiilor de muncă.
Schimbări în industria aviatică
O generație de piloți seniori a părăsit industria, fiind înlocuită de lucrători mai tineri, mai ieftini și mai flexibili, care sunt mai predispuși să accepte contracte precare, ce slăbesc capacitatea de a menține standardele de siguranță. Conform studiului, mai mult de jumătate dintre respondenți nu se simt capabili să „modifice instrucțiunile” de la management din motive de siguranță. Aceste rezultate arată o deteriorare față de un studiu din 2014, când 82% dintre piloți afirmau că se simt capabili să facă modificări.
Probleme de oboseală și presiuni comerciale
Aproape 30% dintre piloți au menționat că ezită uneori să ia decizii de siguranță din teama de consecințe negative asupra carierei lor. Studiul a arătat că 42% dintre echipaje consideră că managementul prioritizează programarea în detrimentul siguranței. Oboseala este o problemă persistentă, iar mulți angajați se simt incapabili să solicite odihnă atunci când sunt obosiți sau bolnavi. Aproape un sfert dintre piloți și aproape jumătate dintre membrii echipajului de cabină au recunoscut că ezită să se declare nepregătiți pentru zbor.
Impactul culturii organizaționale asupra personalului
Participanții la studiu au descris un „model de brânză elvețiană” în care straturile de siguranță sunt „slăbite sistematic din motive financiare, lăsând ultima barieră împotriva accidentelor dependentă de șansă și noroc”. Odată cu creșterea companiilor aeriene low-cost și revenirea traficului aerian după pandemie, echipajele sunt supuse presiunii de a lucra ture mai lungi, cu mai puține oportunități de odihnă. Unii angajați au declarat că se simt ca și cum ar fi „criminali” pentru că sunt bolnavi, iar alții au raportat o cultură toxică la locul de muncă, unde profitul primează în fața bunăstării umane.
Starea mentală a personalului din aviație
Întrebați despre sănătatea lor, 68% dintre membrii echipajului s-au situat sub pragul pozitiv pentru sănătatea mentală, iar 78% s-au considerat „dehumanizați”. Această situație sugerează o criză mai profundă care afectează nu doar siguranța, ci și bunăstarea emoțională și profesională a personalului din industria aviatică.
Concluzie
Declinul siguranței aeriene în Europa, alimentat de presiunea asupra personalului și reducerile de costuri, ridică semne de întrebare serioase cu privire la viitorul acestui sector crucial și la capacitatea de a menține standardele de siguranță necesare.
