Slovenia la vot: contextul retoricii antiromani
Campaniile electorale din Slovenia au fost marcate de o creștere a retoricii antiromani, cu alegerile de duminică devenind, în parte, un referendum asupra modului în care țara își tratează comunitatea marginalizată. Premierul Robert Golob, din partea partidului de centru-stânga Mișcarea Libertății, se confruntă cu populistul de dreapta Janez Janša, aliat al lui Donald Trump. Sondajele sugerează că partidul lui Janša, Partidul Democratic Sloven, are un avantaj ușor, deși niciunul dintre candidați nu pare capabil să obțină o majoritate în parlamentul de 90 de locuri.
Acuzații de corupție și politici sociale
În lunile premergătoare alegerilor, discuțiile s-au concentrat pe acuzații de corupție și accesul la servicii publice, inclusiv sănătate. Campaniile au subliniat și problemele de politică socială, cu acuzații că atât Golob, cât și Janša scapegoatează minoritatea romă. Guvernul lui Golob a fost acuzat anul trecut că tratează romii ca o amenințare pentru securitate, în timp ce Janša a susținut că aceștia beneficiază de un standard dublu în ceea ce privește drepturile și egalitatea.
Impactul asupra comunității rome
Zvonko Golobič, președintele Asociației pentru Dezvoltarea Comunității Romilor din Črnomelj, a declarat: „Noi, romii, ne confruntăm cu două rele în această alegere. Așadar, întrebarea este: cine este mai puțin rău?” Slovenia are o populație de aproximativ 2,1 milioane de locuitori, dintre care aproximativ 12.000 sunt romi. Aceștia sunt extrem de vulnerabili; conform Amnesty International, speranța de viață a romilor din Slovenia este cu 22 de ani mai mică decât media națională, iar mortalitatea infantilă este de peste patru ori mai mare. Multe comunități nu au acces la apă potabilă, electricitate, canalizare și servicii esențiale.
Legea „Šutar” și preocupările comunității rome
Legea adoptată în noiembrie de către guvern a transformat unele cartiere rome în „zone de securitate”, oferind poliției puterea de a intra în locuințe din zonele considerate „cu risc ridicat” și de a efectua percheziții fără mandat. Această lege, cunoscută sub numele de „legea Šutar”, a fost introdusă după moartea lui Aleš Šutar, ucis într-o altercație legată de membri ai comunității rome. Golob a declarat că măsurile nu sunt destinate „unei anumite grupuri etnice, ci împotriva crimei în general”, dar criticii, inclusiv Amnesty International, afirmă că acestea afectează disproporționat comunitatea romă.
Temeri privind viitorul comunității rome
Haris Tahirović, președintele unei organizații care reprezintă comunitățile rome din întreaga țară, a menționat că mulți romi sunt îngrijorați de cine ar putea veni la putere și de opțiunile politice disponibile după alegeri. „În acest moment, romii sunt cu adevărat temători de cine va prelua puterea, ce opțiuni politice vor exista și ce se va întâmpla după alegeri”, a declarat el.
În concluzie, alegerile din Slovenia nu sunt doar un test electoral, ci și un moment crucial pentru drepturile comunității rome, care se teme de o posibilă erodare a acestora în urma alegerilor, având în vedere retorica și politicile actuale.
